Tranziție Energetică

Tranziția energetică reprezintă procesul de transformare a sistemului energetic actual bazat pe combustibili fosili într-un sistem curat cu emisii zero de carbon având la bază utilizarea surselor regenerabile de energie și implementarea măsurilor privind eficiența energetică.

La nivel național, România trebuie să îndeplinească până în 2020 o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 19% față de nivelurile din 2005, o cotă de 24% de surse regenerabile în consumul final de energie și o creștere a eficienței energetice cu 19%. La nivel european, pentru 2030 s-au instituit alte angajamente în ceea ce privește domeniul climatic și energetic: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% față de nivelurile din 1990; creșterea eficienței energetice cu 32.5% față de nivelul de referință din 2007; și creșterea ponderii surselor regenerabile de energie până la un nivel de 32%.

Pe lângă elaborarea de politici și măsuri destinate domeniului climatic și energetic, tranziția energetică nu se poate realiza în lipsa unor instrumente financiare special create pentru accelerarea procesului transformativ și pentru atingerea tuturor obiectivelor climatice și energetice pe termen mediu și lung.

Următorul Buget al Uniunii Europene și regulamentele sale sunt negociate într-un moment în care imperativul climatic nu a fost niciodată mai presant. Deși propunerile Comisiei privind viitorul Cadru Financiar Multianual prezintă un grad de ambiție ridicat, având o alocare mai mare a fondurilor pentru combaterea schimbărilor climatice și o conexiune mai strânsă cu obiectivele europene 2030 privind energia și clima, sunt necesare în continuare îmbunătățiri ale dispozițiilor privind transparența și participarea publicului, dar și în ceea ce privește integrarea aspectelor legate de climă.

La nivel național, în pregătirea noilor Programe Operaționale post-2020 trebuie să se pună accent pe o alocare mai intensivă a fondurilor în proiecte care să sprijine România în atingerea obiectivelor climatice și energetice. Astfel, trebuie finanțate cu prioritate investiții în domenii precum energia regenerabilă, eficiența energetică, transporturi, calitatea aerului sau managementul deșeurilor.