Sistemul energetic, între strategii și probleme vechi

Asociația Bankwatch România, alături de think-tank-ul german E3G, a organizat pe 17 octombrie atelierul de lucru „Oportunități pentru tranziția către energie curată în România„ pentru a identifica alături de participanți măsurile necesare pentru modernizarea sectorului energetic din România. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai ministerelor relevante, membri ai parlamentului, autoritățile din domeniu, camere de comerț, producători și asociații ale producătorilor de energie, patronate, sindicate, mediul academic și ONG-uri.

Viitorul sistemului energetic reprezintă o temă de interes major în Europa. Prin adoptarea pachetului legislativ „Energie curată pentru toți“ al Uniunii Europene se face încă un pas spre crearea unui cadru legislativ menit să susțină și să faciliteze tranziția către energia curată. Una din măsurile introduse prin acest pachet legislativ este obligația statelor membre de a pregăti Planuri Naționale Integrate privind Energia și Schimbările Climatice (PNIESC), prin care acestea trebuie să stabilească obiective și strategii clare în cele două domenii pentru perioada 2020-2030. O primă versiune a acestui Plan trebuie publicată și trimisă Comisiei Europene până la sfârșitul anului.

La nivel național, după un parcurs anevoios dublat de un context politic instabil, lansarea în septembrie a proiectului Strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050 ar fi trebuit să aducă mai multă coerență și certitudine în ceea ce privește viitorul energetic al României. În schimb, această strategie demonstrează aceeași viziune învechită, ce scoate de la naftalină proiecte megalomanice din anii 80, și rezistența autorităților în fața inovațiilor în domeniu.

În cadrul atelierului de lucru s-a discutat despre mixul energetic actual, potențialul pentru energie curată, pentru tehnologie și inovare, climatul pentru afaceri și investiții, dar și despre poziționarea României în raport cu comunitatea europeană în chestiuni ce țin de mediu și energie.

România s-a confruntat cu evenimente meteorologice extreme care au provocat daune materiale în valoare de peste 6 miliarde de dolari. În ciuda riscului climatic semnificativ, măsurile actuale de adaptare sunt insuficiente și superficial tratate în raport cu impactul real al schimbărilor climatice. Mai mult, deși contribuie semnificativ la aceste riscuri, industria bazată pe combustibili fosili beneficiază de sprijin politic puternic, iar strategia energetică le arogă un rol important și pe viitor. În ciuda declinului sectorului cărbunelui, nu a fost formulat nici un plan de eliminare treptată a acestui combustibil din mixul energetic al României. Potrivit analizei, politica energetică a României se axează pe securitatea aprovizionării, iar acțiunile climatice naționale sunt motivate doar de obiectivele UE și fondurile europene, fără a fi percepute ca o prioritate la nivel național.

Provocările climatice nu sunt cunoscute de o mare parte a populației. Nu există educație ecologică de bază și mass media nu tratează cu interes aceste teme ce cu greu își găsesc locul pe agenda publică.

În ceea ce privește domeniul energiei regenerabile, România și-a îndeplinit deja obiectivele pentru 2020, în principal prin extinderea majoră a capacității de producere a energiei din surse eoliene, facilitată de schema de Certificate Verzi, care s-a încheiat în 2016. Unii dezvoltatori de proiecte consideră că vor fi nevoiți să își mute investițiile sau să le închidă. Reprezentanții producătorilor au menționat că desele modificări legislative au dus la insolvența sau chiar falimentul a mai mult de o treime din producători și că acum rata de recuperare a investițiilor depășește 30 de ani.

În acest context, România are nevoie de intesificarea transferului de cunoștințe. Acest lucru poate fi realizat prin formarea unei platforme care să îmbine strategiile pentru atenuarea impactul de mediu al modelului energetic actual și comunicarea beneficiilor tranziției energetice.