Minerit și Termocentrale

Minele de lignit și termocentralele pe cărbune din România au depășit în numeroase rânduri limitele legale în ceea ce privește emisiile (dioxid de azot, dioxid de carbon și oxid de sulf), dar și în ceea ce privește poluarea aerului, poluarea apei, poluarea fonică și poluarea solului. România este una din țările cu cel mai divers mix energetic din Europa, astfel, eliminarea cărbunelui din producția de energie electrică, până în 2030, reprezintă un țel realist și necesar având în vedere acordul de la Paris care stipulează emisii zero până în 2050.

Munca noastră s-a concentrat pe limitarea extinderii nelegale a carierelor de lignit printr-o serie de procese care contestă Autorizația Integrată de Mediu, acestea având un impact semnificativ asupra mediului și a vieții oamenilor. Totodată, exproprierile necesare pentru aceste extinderi au făcut necesară implicarea noastră în susținerea comunităților locale și asistarea lor în negocierile și uneori chiar procesele avute cu Complexul Energetic Oltenia. Unul din cele mai bune exemple în acest sens este campania pentru a salva satul Runcurel, inițiată cu Greenpeace în 2016. Sumele plătite pentru aceste exproprieri de către CEO nu reflectau valoarea reală a terenurilor și bunurilor deținute de localnici.

Cei mai afectați de mineritul de suprafață și de poluarea termocentralelor pe cărbune sunt localnicii. Pentru a putea determina dacă limitele poluării aerului sunt depășite, am folosit un aparat de monitorizat poluarea cu pulberi în suspensie, responsabile pentru un număr semnificativ de decese premature. Atât măsurătorile din 2017 din comuna Roșia de Jiu cât și cele din 2018 din Roșiuța au avut rezultate îngrijorătoare, limitele fiind depășite majoritatea zilelor în care aparatul a funcționat în ambele localități. În același timp, poluarea fonică este o altă problemă cu care localnicii se confruntă. Satele Roșia și Rogojel sunt înconjurate de termocentrala Rovinari și minele Pinoasa, Tismana și Roșia. Aici cărbunele este transportat direct în termocentrală folosind benzi transportoare construite la doar câțiva metri de curțile localnicilor. În acest caz, am subcontractat o firmă care se ocupă cu măsurarea poluării fonice care a determinat că zgomotul depășește limitele legale. De asemenea, am produs și un scurt film menit să prezinte viețile oamenilor din aceste localități extrem de poluate.

O analiză detaliată despre cărbunele din România este disponibilă aici.

Cărbune în Balcani

Spre deosebire de majoritatea statelor din UE, unele dintre guvernele din Balcanii de Vest încă plănuiesc construirea de noi termocentrale pe lignit în următorii ani. Aceste planuri merg în direcția opusă față de atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, de limitare a impactului schimbărilor climatice și de menținere a creșterii temperaturii medii globale la maxim 1,5 grade Celsius față de perioada pre-industrială. Pentru atingerea acestor obiective este necesară eliminarea totală a cărbunelui din producția de energie la nivel global până în 2040. 

În august 2021, Macedonia de Nord și Muntenegru au anunțat că vor renunța la producerea de electricitate pe bază de cărbune până în 2027 și 2035, respectiv. Însă Bosnia și Herțegovina și Serbia sunt hotărâte să continue să construiască noi unități pe lignit, în timp ce Kosovo, care își produce aproximativ 97% din electricitate din cărbune, se află într-un moment decisiv, după ce planurile de construcție a unei noi unități au fost anulate în 2020 prin retragerea investitorului.

Toate proiectele promovate de guvernele țărilor din Balcani au probleme serioase în ceea ce privește viabilitatea economică, respectarea standardelor de mediu aplicabile în UE și respectarea legislației de mediu naționale.

Obiectivul nostru este de a susține organizațiile locale partenere din statele din Balcanii de Vest în eforturile lor de a opri construcția de noi termocentrale pe cărbune și extinderea minelor, și de a accelera tranziția către un sistem energetic eficient și bazat pe surse regenerabile de producție.

Împreună cu partenerii noștri din întreaga regiune, am reușit să anulăm construcția unei noi unități la termocentrala Pljevlja din Muntenegru, precum și a unei noi unități în Kosovo. În ultimii ani, acțiunile noastre și ale partenerilor locali au dus la întârzierea tuturor celorlalte proiecte planificate în Balcanii de Vest. În ciuda acestor succese recente, există încă amenințarea ca unele proiecte să fie continuate – Kostolac B3 (în Serbia, foarte aproape de granița cu România), Tuzla 7 și Ugljevik (ambele în Bosnia și Herțegovina). Acestea totalizează o capacitate instalată de 1,55 GW. Pentru proiectul Kolubara B din Serbia, al cărui contractor fusese anunțat în martie 2020, ministrul sârb al energiei și-a retras sprijinul în 2021.

Aceste proiecte sunt posibile doar prin faptul că promotorii lor – guvernele și companiile energetice – pun mult-aclamata independență energetică mai presus de viabilitatea economică și sunt dispuși să încalce legislația de mediu internă, a UE și internațională pentru a-și atinge obiectivele. Prin urmare, asigurarea conformării cu obligațiile legale este un aspect-cheie.

Kostolac B3 în Serbia și Tuzla 7 în Bosnia-Herțegovina sunt cele mai avansate proiecte, cu lucrări de construcție deja demarate la Kostolac B3 și cu lucrări pregătitoare pentru Tuzla 7 în curs. 

În ultimii 2-3 ani, și problema poluării excesive și ilegale generată de termocentralele existente din Balcanii de Vest a devenit una urgentă. Eforturile Secretariatului Comunității Energetice de a impune conformarea acestora cu limitele de emisii din Directiva privind instalațiile mari de ardere (LCPD) necesită un sprijin suplimentar. Rapoartele CEE Bankwatch Network arată că toate țările care au adoptat Planuri Naționale de Reduceri de Emisii în perioada 2018-2027 (Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia) și-au încălcat flagrant obligațiile legale, iar ritmul investițiilor care se efectuează în aceste țări pentru reducerea poluării este prea lent pentru a obține rezultate în următorii câțiva ani. Prin urmare, Bankwatch și partenerii locali vor intensifica eforturile pentru ca aceste termocentrale să se conformeze cu limitele de poluare, pentru a proteja sănătatea publică și mediul. 

Pe lângă aplicarea Directivei privind instalațiile mari de ardere, vom sprijini demersul Secretariatului Comunității Energetice de a introduce o taxă pe CO2, astfel încât prețul electricității produse în țările vecine UE să fie unul real, comparabil cu cel din interiorul Uniunii, precum și adoptarea unor obiective climatice pentru 2030 în țările din regiune.

Aceasta este o campanie CEE Bankwatch Network, derulată de coordonatorul privind energia în Balcani, din România.