fbpx

Reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale din România

Eficiența energetică reprezintă unul dintre pilonii principali ai Uniunii Energetice. După lungi negocieri între Parlamentul European și Consiliul European,  un nou obiectiv privind eficiența energetică a fost stabilit la pragul de 32.5% vara trecută. Pentru atingerea acestuia, fondurile publice din România sunt canalizate pe renovarea sectorului rezidențial care reprezintă 86% din fondul construit al țării.

La nivel național, potențialul de îmbunătățire a eficienței energetice în clădiri este vast. Cele mai multe clădiri rezidențiale construite în a doua jumătate a secolului XX au fost ridicate fără a ține cont de criterii de eficiență energetică.

Media consumului energetic anual (kWh/m2)

Investiții în reabilitarea termică

De la începutul anilor 2000, diferite cadre legislative și oportunități de finanțare au contribuit la demararea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor rezidențiale.

În București, lucrările de reabilitare au fost realizate prin intermediul următoarelor programe:

Prin programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, Ministerul aprobă alocațiile bugetare pentru municipii, orașe, comune și sectoarele Municipiului București, pe baza programelor locale și a fondurilor alocate de la bugetul de stat.

Al doilea program finanțat prin credite bancare cu garanție guvernamentală facilitează accesul asociațiilor de proprietari la contractarea de credite bancare pentru reabilitare termică, ale căror rate de dobândă sunt subvenționate de stat.

Potrivit primăriei Sectorului 3, începând cu 2012, 922 blocuri de locuințe au fost reabilitate termic prin programul local. Raportul Curții de Conturi menționează că 2 248 de blocuri au fost reabilitate în perioada de finanțare 2014-2020, însemnând 28% din totalul blocurilor din București.

 

Cum funcționează

 

1.      Identificarea blocurilor de locuințe și notificarea asociațiilor de proprietari despre înregistrarea în program.

2.      În cazul în care o asociație de proprietari decide să se înregistreze, o decizie a Adunării Generale a Proprietarilor este necesară pentru semnarea unui contract de mandat. Acest contract mandatează autoritățile locale să efectueze lucrările de intervenție și stabilește alte obligații și clauze relevante.

3.      Demararea proiectării și executării lucrărilor de intervenție.

4.      La recepția finală a lucrărilor se eliberează un certificat de performanță energetică împreună cu o perioadă de garanție de performanță de trei ani.

 

Ceea ce pare a fi o procedură simplă se poate întinde pe o perioadă lungă de timp: nu toți proprietarii sunt de acord cu lucrările, blocajele administrative pot îngreuna procesul, iar procedurile de contractare sunt adesea blocate.

 

Experiența unei asociații de proprietari

Administratorul uneia dintre asociațiile de proprietari din București a detaliat experiența sa în procesul de reabilitare termică. Blocul de apartamente pe care îl administrează are o vechime de 22 de ani, iar de la construcția sa nu au mai fost efectuate alte lucrări de reabilitare.

El a explicat: „Lucrurile au mers bine cu cei de la primărie. Deși inițial au spus că asociația va suporta 20% din costurile totale, până acum, la doi ani de la terminarea lucrărilor de intervenție, nu ne-au cerut să plătim nimic.”

În cele mai multe cazuri, asociația de proprietari plătește 20% din costul total al lucrărilor de reabilitare, iar restul de 80% este asigurat de stat prin bugetele locale. Acest procent de 20% este împărțit între toți proprietarii în funcție de cota lor de proprietate, iar în cazul în care o asociație sau unii proprietari nu pot plăti partea lor de contribuție, Primăria poate prelua parțial sau integral costurile, stabilind ulterior modalitatea de recuperare a banilor.

Proiectarea lucrărilor de reabilitare este momentul în care apar problemele. Administratorul povestește că „proiectarea se face în birou și nimeni nu vine să vadă situația de la fața locului. Totul se bazează pe fotografii și chiar dacă apar situații neprevăzute în timpul execuției, vine cineva și face o fotografie care e trimisă înapoi la biroul de proiectare.”

În ansamblu, asociația de proprietari a fost mulțumită de lucrările realizate: „Au schimbat și izolat elementele exterioare ale clădirii, toate conductele de apă caldă din subsol, acum fiind toate noi și izolate – un lucru bun, având în vedere faptul că erau vechi de 20 de ani. De asemenea, au izolat și acoperișul și au făcut-o foarte bine pentru că până acum nu ne-am confruntat cu infiltrații.”

Cu toate acestea, autoritățile nu au efectuat niciodată recepția finală a lucrărilor. Din punct de vedere legal, acest lucru înseamnă că certificatul de performanță energetică a clădirii nu a fost emis, în absența lui specificul consumului anual de energie pentru încălzire neputând fi evidențiat. Însă, potrivit proprietarilor, „este într-adevăr mai cald și facturile de încălzire au scăzut.”

În 2014, situația unui bloc de apartamente reabilitat în 2010 și programat pentru un alt set de lucrări de reabilitare patru ani mai târziu a fost intens mediatizată. În acest caz, al doilea rând de lucrări nu a început niciodată pentru că blocul era deja reabilitat, dar acest lucru nu a împiedicat Primăria să plătească pentru lucrările nou contractate. Acest caz evidențiază necesitatea unui grad mai mare de transparență în activitatea autorităților locale.

Sursa finanțărilor

Implementarea acestor programe de reabilitare termică implică contribuții masive din bugetul de stat, însă în unele sectoare ale muncipiului București administrația locală a suplimentat finanțarea prin contractarea unor împrumuturi de la Banca Europeană pentru Investiții.

Finanțare BEI pe sectoare (milioane EUR)

Ponderea împrumuturilor în totalul finanțărilor pentru reabilitare termică, 2010-2014

(sursă Raport Curtea de Conturi)

Raportul Curții de Conturi arată că împrumuturile reprezintă o sursă importantă de finanțare a programelor locale de reabilitare termică, însă ele contribuie la creșterea cheltuielilor de reabilitare suportate de bugetul local. Fiind contractate în valută străină cu o rată variabilă, împrumuturile prezintă riscuri de nerambursare în ipoteza unei evoluții nefavorabile a cursului de schimb.

Pentru derularea acestor tipuri de programe, finanțarea europeană este disponibilă prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5, care susține creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și rezidențiale. Potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020 s-au acordat fonduri în valoare de EUR 11 milioane pentru Sectorul 3 și aproximativ EUR 16 milioane pentru Sectorul 4.

Recomandări

 

Având la dispoziție numeroase surse de finanțare, intervențiile privind eficiența energetică a clădirilor rezidențiale pot fi realizate și într-o manieră mai simplă și transparentă. Situațiile în care procesul de contractare a lucrărilor de reabilitare este obstrucționat frecvent de mecanisme dubioase de achiziții publice sau de întârzieri administrative nu trebuie să devină un obicei, iar autoritățile au toate mijloacele necesare pentru a face din reabilitarea termică un succes.

Reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale din România

Eficiența energetică reprezintă unul dintre pilonii principali ai Uniunii Energetice. După lungi negocieri între Parlamentul European și Consiliul European,  un nou obiectiv privind eficiența energetică a fost stabilit la pragul de 32.5% vara trecută. Pentru atingerea acestuia, fondurile publice din România sunt canalizate pe renovarea sectorului rezidențial care reprezintă 86% din fondul construit al țării. (mai mult…)