Context

Reconfigurarea alternativelor economice, sociale și de mediu la nivelul Văii Jiului reprezintă un deziderat asumat în plan local și național, dar și o necesitate pentru derularea eficientă a procesului de decarbonizare. Valea Jiului este una dintre regiunile pilot ale Inițiativei Europene privind Regiunile Carbonifere în Tranziție care beneficiază de sprijin financiar prin intermediul Fondului pentru Tranziție Justă, mecanism financiar creat cu scopul de a diminua impactul socio-economic al procesului de procesul de tranziție la o economie verde resimțit la nivelul regiunilor cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Regiunea va beneficia de fonduri prin Politica de Coeziune, prin intermediul Programului Operațional Regional Vest, dar și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. 

Revitalizarea și dezvoltarea economică a Văii Jiului este guvernată de mai multe documente strategice care identifică intervențiile necesare, atât din punct de vedere investițional, cât și din punct de vedere al politicilor publice, pentru această transformare semnificativă: Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022-2030 și Planul Teritorial pentru Tranziție Justă a jud. Hunedoara. Din perspectivă instituțională, procesul de tranziție este guvernat prin Asociația de Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, un organism format din Consiliul Județean Hunedoara, cele șase unități teritorial administrative de la nivelul microregiunii, Universitatea din Petroșani și reprezentanți ai societății civile din domenii precum social, economic, mediu și dezvoltare urbană. 

În ciuda acestei planificări extinse, progresele în derularea tranziției către o economie decarbonizată sunt limitate ca urmare atât a unor bariere instituționale și administrative, cât și a unei viziuni de regenerare și dezvoltare restrânse. 

O atenție deosebită trebuie acordată fenomenului de sărăcie energetică care, ca urmare a crizei sanitare, a demersurilor către tranziția energetică justă, dar și a efectelor negative provocate de invazia nejustificată a Rusiei în Ucraina, s-a acutizat progresiv în plan național. Fenomenul apare la confluența mai multor factori – venituri mici, eficiența energetică redusă a locuințelor, cheltuieli mari cu energia -, iar complexitatea acestuia este abordată și atenuată cu dificultate prin măsurile de sprijin existente. În România, sprijinul acordat consumatorului vulnerabil s-a concentrat doar pe măsuri financiare (ajutoarele de încălzire), fără să trateze în mod integrat toate aspectele vulnerabilității energetice. Astfel, nivelul sărăciei energetice este unul ridicat: peste 30% din gospodării plătesc mai mult de 10% din venituri pentru plata facturilor la energie. Lipsa datelor, coroborată cu capacitatea administrativă redusă și lipsa de cooperare a celor care dețin date relevante fac din acest fenomen o provocare majoră pentru rezolvarea căreia nu s-au identificat încă cele mai potrivite pârghii.  

Focusul trebuie îndreptat cu precădere către regiunile în tranziție unde tocmai cei mai vulnerabili riscă să fie lăsați în urmă. Hunedoara este unul dintre cele 6 județe care beneficiază de sprijin pentru derularea procesului de tranziție justă către o economie decarbonizată. Combaterea sărăciei energetice este o parte integrantă importantă în procesul de tranziție energetică justă, iar Planul teritorial pentru tranziție justă a jud. Hunedoara identifică și acest fenomen ca o problematică curentă pentru atenuarea căreia este necesar să se creeze măsuri de intervenție eficiente. Planul menționează că județul înregistrează un grad ridicat de sărăcie energetică atât din perspectiva veniturilor medii reduse, cât și din perspectiva ineficienței energetice a fondului de clădiri rezidențiale¹. La nivel de microregiune, în ceea ce privește sectorul de încălzire/răcire, în Valea Jiului sistemul de termoficare este în mare parte desființat, iar încălzirea populației din cele șase orașe componente fiind asigurată în mod descentralizat, pe baza centralelor și a sobelor pe gaz, lemn sau cărbune, individuale pentru fiecare gospodărie². În acest moment, Aninoasa, Lupeni, Vulcan și Petroșani sunt deconectate de la sistemul de termoficare. 

Municipiul Petroșani este localitatea cu cei mai mulți locuitori din regiune, cu peste 30.000 de locuitori înregistrați cu domiciliul în 2021, conform ultimului recensământ³, în scădere comparativ cu datele din 2002 care stabileau nivelul demografic la peste 40.000 de locuitori. În anul 2018, în Municipiului Petroşani, totalul apartamentelor branşate la rețeaua de distribuție era în număr de 2.265, la care se adăugau 33 gospodării individuale, 11 instituţii publice şi 187 agenţi economici. Distribuţia energiei termice se realiza la acea dată printr-un număr de 33 puncte termice, cu o putere instalată de 78,18 Gcal/oră din care pentru încălzire 68,15 Gcal/oră şi apă caldă 10,03 Gcal/oră, lungimea reţelei de distribuţie fiind de 54.804 m. Furnizarea de energie termică era asigurată de SC Termoficare SA care astăzi se află în insolvență din cauza datoriilor acumulate. Municipiul Petroșani era alimentat cu energie termică din centrala SE Paroșeni prin intermediul punctelor termice care alimentează locuințele și dotările social-culturale din municipiu cu apă caldă și căldură. Distrubiția energiei termice s-a redus considerabil în ultimii ani, din cauza dificultăților financiare ale companiilor de furnizare iar lipsa furnizorilor de energie termică a condus la redirecționarea beneficiarilor către alte surse, respectiv gaz natural, prin instalarea de centrale termice individuale⁴.

Subiectul propunerii  

Studiul ar trebui să stabilească gradul de sărăcie energetică la nivelul populației în Petroșani analizând orice indicator relevant pentru evidențierea prezenței fenomenului. O atenție deosebită trebuie îndreptată către starea actuală a clădirilor rezidențiale, potențialul de creștere a performanței energetice a fondului locativ, potențialul de implementare a soluțiilor regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și disponibilitatea surselor de finanțare pentru astfel de intervenții.  

Studiul are ca scop elaborarea unui plan de acțiune concret, pe termen scurt si mediu identificând potențiale soluții durabile pentru atenuarea vulnerabilității energetice prin alternative de încălzire fezabile din punct de vedere ecologic și economic, măsuri de eficiență energetică în clădiri și alte măsuri de sprijin cu aplicabilitate imediată. Soluțiile identificate trebuie integrate într-un calendar concret, luând în considerare perspectiva de timp limitată în care aceste intervenții trebuie implementate (final de 2026 – 2027). 

Toate soluțiile propuse ar trebui să țină seama de caracteristicile climatice și geografice ale orașului, precum și de caracteristicile diverselor grupuri sociale vizate. De asemenea, soluțiile recomandate trebuie să adere la pozițiile Bankwatch cu privire la sursele de energie regenerabile (care vor fi discutate cu consultantul selectat în mai multe detalii). Această activitate face parte din campaniile Bankwatch privind desfășurarea procesului de tranziție energetică justă.  

Studiul trebuie să aibă aproximativ 30-40 de pagini, să fie redactat în limba engleză și română și să conțină următoarele elemente: 

1. Sumar executiv
2. Introducere

* analiza situație curentă privind: date demografice, nivelul veniturilor în localitate, starea actuală a fondului locativ, date statistice privind volumul ajutoarelor financiare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale, de preferință defalcate pe date demografice/socio-demografice, existența unor măsuri de intervenție pentru atenuarea sărăciei energetice, date despre consumul de energie defalcat pe surse de energie la nivelul populației, analiza sectorului de încălzire/răcire;  

3. Identificarea barierelor existente în domeniul eficienței energetice la nivelul fondului locativ și pentru atenuarea sărăciei energetice și soluții. 
4.  Identificarea barierelor existente în domeniul energiei regenerabile (inclusiv în ceea ce privește comunitățile de energie) și soluții pentru amplificarea investițiilor.
5.  Timeline pentru implementarea soluțiilor identificate și sursele de finanțare disponibile

Consultantul va fi responsabil pentru elaborarea studiului, livrând două variante de lucru și o versiune finală. Bankwatch va oferi comentarii în cadrul variantelor de lucru și va fi responsabil pentru  de corectura, traducerea, proiectarea și distribuirea publicației, după caz. Analiza va sta la baza unui proces colaborativ de elaborare a pașilor concreți pentru implementarea soluțiilor identificate împreună cu reprezentanții autorităților locale din Petroșani, iar consultatul trebuie să fie dispus să participe activ în acest proces la două activități de consolidare a capacității administrative.

Calendar

7 decembrie – publicare apel consultanță
12 decembrie – clarificări apel consultanță
20 decembrie – termen final pentru depunerea ofertelor
22 decembrie – decizie și comunicare asupra acordării contractului
8 ianuarie – semnare contract și coordonare inițială pentru stabilirea obiectivelor generale ale studiuluii
ianuarie – aprilie – colectare date, analiză și elaborare draft studiu
2 mai – trimiterea primului draft
3 – 9 mai – prima rundă de comentarii
9 – 23 mai – draft versiunea a doua
24-31 mai – runda a doua de comentarii
3-7 iunie – finalizare analiză
10-24 iunie – design layout, traducere
iulie – publicare analiză  

Buget disponibil

20.000 euro

Eligibilitate

Experți și companii în domeniul energiei durabile, cu experiență în inginerie sau similar. Aceștia ar trebui să aibă cunoștințe extinse în sectorul eficienței energetice, al surselor de energie regenerabilă și sărăciei energetice în România, cu o experiență profesională dovedită în această zonă prin minimum 3 publicații în fiecare dintre domeniile listate. Sunt necesare cunoștințe excelente de engleză.

Cum se aplică 

Solicitanții trebuie să își trimită ofertele până pe 20 decembrie la laura.nazare@bankwatch.org  

Oferta trebuie să conțină: 

1. CV-uri cu evidențierea calificărilor și experienței necesare pentru experții care vor contribui la studiu. 
2. Aplicație formată din elemente tehnice și financiare. Elementele tehnice cuprind o propunere schiță de 2 pagini pentru studiu. Elementele financiare cuprind oferta financiară inclusiv TVA. Candidatul trebuie să numească cel puțin două referințe care au fost de acord să susțină cererea. 
3. Sunt binevenite exemple de studii anterioare similare în sprijinul cererii. 
4. Declarație semnată care să ateste că aplicantul nu se află în nicio situație care să constituie motiv de excludere de la participarea la achiziție (conform procedurilor interne Bankwatch)

Candidații vor fi excluși de la participarea la o procedură de achiziții publice dacă:  

■ se află în stare de faliment sau de lichidare, de administrare judiciară, de concordat preventiv, de suspendare a activității comerciale, fac obiectul unei proceduri privind aceste aspecte sau se află în orice altă situație analogă care rezultă dintr-o procedură similară prevăzută de legislația sau reglementările naționale; 
■ au fost condamnați pentru o infracțiune privind conduita lor profesională printr-o hotărâre cu autoritate de lucru judecat;
■ s-au făcut vinovate de o abatere profesională gravă, dovedită prin orice mijloace justificabile; 
■ nu și-au îndeplinit obligațiile privind plata contribuțiilor la asigurările sociale sau plata impozitelor în conformitate cu dispozițiile legale din țara în care sunt stabiliți sau cu cele din țara în care urmează să fie executat contractul; 
■ au făcut obiectul unei hotărâri judecătorești cu autoritate de lucru judecat pentru fraudă, corupție, implicare într-o organizație criminală sau orice altă activitate ilegală în detrimentul intereselor financiare ale Comunităților; 
■ fac în prezent obiectul unei sancțiuni administrative menționate în secțiunea 2.3.5 din Ghidul practic privind procedurile contractuale pentru acțiunile externe ale CE:  

Fără a aduce atingere aplicării sancțiunilor prevăzute în contract, candidații sau ofertanții și contractanții care au făcut declarații false, au comis erori substanțiale, nereguli și fraude sau au fost găsiți în stare de încălcare gravă a obligațiilor contractuale pot fi excluși de la toate contractele și subvențiile finanțate de la bugetul comunitar pentru o perioadă de maximum cinci ani de la data la care s-a constatat încălcarea, confirmată în urma unei proceduri contradictorii cu contractantul. Această perioadă poate fi prelungită la 10 ani în caz de recidivă în termen de cinci ani de la data menționată mai sus. Ofertanții sau candidații care au făcut declarații false, au comis erori sau nereguli substanțiale și fraude pot fi, de asemenea, pasibili de sancțiuni financiare reprezentând între 2% și 10% din valoarea totală estimată a contractului care urmează să fie atribuit. Contractorii care au încălcat grav obligațiile contractuale pot fi pasibili de sancțiuni financiare reprezentând între 2% și 10% din valoarea totală a contractului în cauză. Această rată poate fi majorată la 4% până la 20% în cazul unei încălcări repetate în termen de cinci ani de la cele menționate mai sus. În cazul în care se dovedește că procedura de atribuire a făcut obiectul unor erori substanțiale, nereguli sau fraude, Comisia suspendă procedura și poate lua toate măsurile necesare, inclusiv anularea procedurii. În cazul în care, după atribuirea contractului, procedura de atribuire sau executarea contractului se dovedește a fi fost afectată de erori substanțiale, nereguli sau fraude, Comisia poate, în funcție de stadiul procedurii, să nu încheie contractul sau să suspende executarea contractului sau, după caz, să rezilieze contractul. În cazul în care aceste erori, nereguli sau fraude sunt imputabile contractantului, Comisia poate, în plus, să refuze efectuarea plăților, poate recupera sumele deja plătite sau poate rezilia toate contractele încheiate cu contractantul respectiv, proporțional cu gravitatea erorilor, neregulilor sau fraudei. Scopul suspendării contractului este de a verifica dacă presupusele erori și nereguli substanțiale sau fraude au avut loc în mod real. În cazul în care acestea nu se confirmă, executarea contractului va fi reluată în cel mai scurt timp posibil. O eroare sau o neregulă substanțială este orice încălcare a unei dispoziții dintr-un contract sau dintr-un regulament care rezultă dintr-o acțiune sau omisiune care cauzează sau ar putea cauza o pierdere pentru bugetul comunitar. 

Selecție  

Criteriile de selecție vor consta în: 

1) Capacități profesionale: soliditatea CV-urilor, publicații anterioare, lista de referință a experienței în proiecte similare sau conexe; (5p)
2) Calitatea propunerii de proiect și alinierea la cerințele din termenii de referință; (5p)
3) Oferta financiară; (3p)
4) Altă valoare adăugată la analiză (de exemplu, alte activități derulate în regiuni carbonifere în tranziție). (3p) 

Solicitanții vor fi informați cu privire la rezultatele selecției prin e-mail până la data de 22.12.2023.

______________________________________________________________________________
1 – https://adrvest.ro/wp-content/uploads/2021/04/Planul-Teritorial-pentru-Tranzitie-Justa-Hunedoara-2021-2027-Draft-1.pdf
2-http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia%20de%20tranzitie%20de%20la%20carbune%20a%20Vaii%20Jiului_versiune%20preliminara.pdf 
3 – https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-1.05_1.05.2_actualizat.xls
4 – https://www.primariapetrosani.ro/dm_petrosani/portal.nsf/AllByUNID/BB7CD4473FCAD9A5C225873400319746/$FILE/Strategia%20integrata%20de%20dezvoltare%20urbana%20a%20Municipiului%20Petrosani%20%202021-2027.pdf