“Cu toții suntem îngrijorați de schimbările climatice și ne dorim un aer curat pentru copiii noștri, însă energia pe bază de cărbune nu poate dispărea”.

Acesta a fost laitmotivul consultării cu producătorii de energie electrică pe bază de cărbune, organizată vineri, 15 aprilie, la Târgu Jiu, de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, pe marginea propunerii de Directivă referitoare la rentabilizarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu, pentru perioada 2020-2030.

Acestă Directivă (EU-ETS) face parte dintr-un pachet amplu de legi a căror aplicare ar trebui să ducă la îndeplinire ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 40% față de anul 2005, asumată de Uniunea Europeană pentru anul 2030 și se află în dezbatere în Parlamentul European. În acest sens, sectoarele acoperite (1) de schema de comerț cu emisii sunt obligate să își reducă emisiile de GES cu 43% față de același an de referință. Astfel, din 2021 numărul total de certificate de emisii GES (2) alocate va trebui să scadă într-un ritm mult mai rapid față de perioada 2005-2020: cu 2,2% pe an, spre deosebire de 1,74% până în prezent. Producătorii de energie pe bază de cărbune argumentează că aceste măsuri vor crește prețul electricității în România.

În total, sistemul EU-ETS acoperă în jur de 45% din totalul emisilor de gaze cu efect de seră din toate cele 28 de State Membre UE, iar în România 58% din totalul emisiilor de GES provin din sectorul energie.

„Veniturile din schema de comerţ cu emisii (EU – ETS), care se ridică la câteva sute de milioane de euro, stau necheltuite în conturile Ministerului Finanţelor Publice, pentru că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împreună cu Administraţia Fondului pentru Mediu nu au realizat şi pus în aplicare un program de utilizare a acestora, care să conducă la reduceri de emisii de gaze cu efect de seră, obligaţie ce trebuia îndeplinită încă din 2013. Prin urmare, fonduri pentru decarbonizare există, avem însă nevoie de voinţă politică şi autorităţi competente care să pună în aplicare legislaţia europeană”, precizează Lavinia Andrei, președintele Fundației TERRA Mileniul III.

În cadrul schemei de comercializare a emisiilor de GES, sectorul energie nu ar trebui să mai primească alocări de certificate de emisii cu titlu gratuit, ci este nevoit să le achiziționeze prin licitație. Totuși, Directiva EU-ETS (3) creează o excepție prin articolul 10c, care permite statelor membre UE din Europa Centrală și de Est să ofere alocări cu titlu gratuit instalațiilor de producere a energiei electrice. Pentru a beneficia de aceste alocări, operatorii trebuie să investească cel puțin valoarea lor monetară în modernizarea și diversificarea sistemelor energetice. Propunerea de revizuire a Directivei prevede în continuare alocarea de 40% de certificate gratuite pentru 10 state membre UE, inclusiv Romînia.

În cazul României, majoritatea investițiilor (20 dintr-un total de 29) enumerate în Planul Național de Investiții din 2012 prevedeau sprijin financiar pentru noi capacități de producție pe bază de combustibili fosili, predominant gaz, huilă și lignit.

În cadrul consultărilor, operatorii termocentralelor pe bază de cărbune au dat un semnal clar că își doresc ca această tendință să continue și după 2020. Astfel de investiții contrazic în mod flagrant obiectivul Articolului 10c, acela de a reduce proporția de cărbune din mixul energetic viitor.

“Sectorul energie s-a bucurat de-a lungul timpului de multiple facilități financiare menite să îl transforme într-unul sustenabil, începând chiar cu Protocolul de la Kyoto. Practic, de cel puțin 10 ani ar fi trebuit ca Guvernul României și operatorii de energie din surse convenționale să investească în de-carbonizarea sistemului energetic. Nu putem spune că țintele UE de reduceri de emisii ne iau prin surprindere, iar lipsa actuală de preocupare pentru valorificarea pe termen lung a schemelor de sprijin și prelungirea stării actuale a sectorului energie se traduce în nepăsare față de îmbunătățirea factorilor de mediu și sociali”, a declarat Ioana Ciută, președinte Bankwatch România, prezentă la consultări.

Organizațiile Bankwatch Romania, Terra Mileniul III și Greenpeace România transmit astăzi europarlamentarilor români un document de poziție referitor la revizuirea Directivei EU-ETS în care solicită ca regulile pentru perioada post-2020 să nu mai permită subvenționarea capacităților pe bază de combustibili fosili, în special cărbune. În schimb, Directiva ar trebui să devină un instrument real pentru diversificarea mixului energetic, reducerea sărăciei energetice (4) și reducerea dependenței de importuri în țările Europei Centrale și de Est.

Pentru mai multe informații:

Ioana Ciută, Președinte Bankwatch România  – ioana.ciuta@bankwatch.org

Lavinia Andrei, Președinte TERRA Mileniul III – lavinia.andrei@terramileniultrei.ro

Ionuț Cepraga, Coordonator campanii Greenpeace – ionut.cepraga@greenpeace.org

Note:

1. Sectoarele energie, cocserie, metalurgie, materiale de construcții, celuloza și cherestea, aviație, petro-chimie, aluminium.

2. Un certificat reprezintă echivalentul unei tone de CO2 ce poate fi emis in atmosferă.

3. Denumirea completă DIRECTIVA 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului.

4. Sărăcia energetică se referă în general la consumatorul casnic și poate fi definită ca dificultatea sau incapacitatea de a menţine condiţii adecvate de temperatură în interiorul locuinței, precum și de a dispune de alte servicii energetice esențiale la un preț rezonabil.