Poziția societății civile cu privire la viitorul Pactului Verde European

Viitorul Pactului Verde European

În 29 mai 2024, peste 40 de organizații ale societății civile din România cu expertiză în domeniile climă, energie, agricultură și biodiversitate au participat la o masă rotundă co-organizată de Centrul pentru Studiul DemocrațieiCentrul Român pentru Politici EuropeneBankwatch România și Federația Coaliția Natura 2000, sub egida Comitetului Economic și Social European (CESE), intitulată „Viitorul Pactului Verde European, între echilibru ecologic și echitate socială„. Acest demers s-a înscris în seria de peste 100 de evenimente găzduite de membrii CESE în Statele Membre ale Uniunii Europene, pentru a crește interesul cetățenilor Europei în apărarea valorilor europene și a democrației pe continentul nostru și pentru a promova un dialog deschis, transparent și substanțial între societatea civilă și reprezentanții instituțiilor europene. La eveniment au participat, de asemenea, cinci candidați la alegerile pentru Parlamentul European, reprezentând întregul spectru al partidelor politice europene.

Organizațiile gazdă au integrat perspectivele discutate într-un Whitepaper care prezintă poziția societății civile cu privire la viitorul Pactului Ecologic European. Acestea vor fi utilizate în activitățile lor de advocacy, iar CESE le va folosi în elaborarea de noi rapoarte și avize pe marginea cadrului legislativ european. Acesta cuprinde recomandări pentru domeniile energie, climă, biodiversitate și agricultură, dintre care:

  • Prioritizarea investițiilor ce contribuie la combaterea crizelor schimbărilor climatice, pierderea biodiversității, scăderea poluării și la reducerea inegalității sociale; 
  • Susținerea investițiilor în rețelele de energie electrică și prioritizarea unui sistem energetic descentralizat, bazat pe prosumatori și comunități de energie, față de proiecte mamut de infrastructură energetică la nivel național;
  • Soluțiile bazate pe natură, cum ar fi protejarea și refacerea zonelor umede, a turbăriilor, a ecosistemelor costiere, a pădurilor, a pășunilor și a solurilor agricole;
  • Susținerea tuturor deciziilor prin studii de impact și de o comunicare adecvată cu cei mai afectați de aceste decizii.