Odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a avut acces la diferite surse de finanțare puse la dispoziție pentru sprijinirea procesului de eliminare a discrepanțelor dintre regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate ale Europei. Pentru România, fondurile europene, în special cele structurale și de investiții, au fost și încă sunt un instrument fundamental pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. Prin cele opt programe naționale și regionale, România a primit pentru perioada 2014-2020 o alocare financiară din Fondurile Structurale și de Investiții în valoare de EUR 30.94 miliarde. Având o contribuție națională de EUR 5.63 miliarde, România are la dispoziție un buget total de EUR 36.47 miliarde pentru investiții în diverse sectoare.
Grad scăzut de absorbție a Fondurilor Europene

În perioada financiară 2007-2013EUR România a primit 19.7 miliarde pentru a fi cheltuiți prin cele șapte programe operaționale existente. Un lucru ușor de spus, însă dificil de realizat. La mijlocul perioadei, rata de absorbție reprezenta 0.8% din suma totală alocată, adică aproximativ EUR 170 milioane, iar la sfârșitul anului 2013 rata de absorbție ajungea la un nivel de 26.5%. O situație asemănătoare întâlnim și în perioada curentă de finanțare, confirmată de datele disponibile: în februarie 2018 rata de absorbție a fost la un nivel de 10.07%, însemnând aproape EUR 4 miliarde din bugetul disponibil.
Slaba absorbție a banilor europeni poate fi explicată prin birocrația excesivă, productivitatea scăzută a angajaților, lipsa de personal, calitatea proiectelor și, desigur prin constantele schimbări legislative operate de autoritățile de management. Lipsa viziunii pentru dezvoltare este o altă explicație pentru această situație. În acest context, autoritățile române doresc îmbunătățirea metodelor de absorbție pentru perioada 2014-2020, iar utilizarea fondurilor europene se va baza pe viitor pe un acord de parteneriat încheiat între Comisia Europeană și Guvernul României.

Ciugud – un exemplu de succes

Printre problemele legate de folosirea banilor europeni, povestea comunei Ciugud din județul Alba aduce un strop de pozitivism. Situat în partea de vest a României, în Podișul Transilvaniei și la câțiva kilometri de orașul Alba Iulia, Ciugud poate fi comparat cu multe comunități din țările dezvoltate din Europa. Evoluția comunei a început în urmă cu aproximativ 20 de ani, când bugetul întregului oraș abia acoperea salariile puținilor angajați ai Primăriei sau facturile la gaz ale dispensarului și școlii locale. Atunci, aproape 2600 de oameni trăiau cu speranța că viața lor se va îmbunătăți.
Într-un interviu din presa națională, primarul comunei, Gheorghe Damian, și-a amintit de situația inițială a localității „În 2000, când am ajuns primar, veniturile noastre proprii erau de 70.000 de lei şi am moştenit o datorie de vreo 300.000 de lei. Nu ne puteam plăti nici salariile la Primărie, tot timpul ni se tăia curentul la iluminatul public, nu aveam bani pentru gaz la şcoli. Nici nu puteam vorbi de un buget de investiţii aşa cum orice administraţie ar trebui să aibă: are un buget de funcţionare şi unul de dezvoltare prin care să te gândeşti ce faci pe termen scurt, mediu şi lung în acea comunitate.„
Cu această situație ca punct de plecare, primarul a căutat peste tot alternative. Astfel, în 2004, a decis să transfrome una dintre pășunile comunei într-o zonă industrială pentru investiții. El a explicat că înainte de a lua această decizie, administrația cheltuia aproape RON 50.000 în fiecare an pentru lucrări de curățenie, zona nemaifiind pășunată intensiv de mult timp. Acum, zona industrială a comunei Ciugud găzduiește diverse afaceri din diferite domenii, având peste 700 de angajați și un aport anual la bugetul local în valoare de RON 2.5 milioane.
A fost nevoie doar de această mică inițiativă pentru ca localitatea Ciugud să înceapă un proces intensiv de dezvoltare pentru care au fost folosiți bani europeni. Astfel, în 2005, odată cu apariția în România a primelor fonduri de pre-aderare, autoritățile din Ciugud au elaborat câteva proiecte mici care au fost rapid aprobate spre finanțare. Proiectele au constat în echiparea Primăriei cu calculatoare și software pentru îmbunătățirea capacității administrative și pentru ușurarea planificării viitoare.

Transformarea începe

Dându-și seama de utilitatea banilor europeni, administrația locală s-a implicat activ în scrierea de proiecte și în identificarea instrumentelor financiare adecvate. Datorită eforturilor continue, în 2007, a fost aprobat cel mai mare proiect de infrastructură din istoria județului – EUR 7.5 milioane pentru asfaltarea tuturor drumurilor comunei și pentru construcția unei rețele de canalizare și apă în lungime de 47 de km.
Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibile fără un personal dedicat și productiv. Administratorul public al Primăriei Ciugud, Doru Dan Pop, mărturisește că „În spatele tuturor lucrurilor stau oamenii. Era important să avem o resursă umană capabilă să deruleze genul ăsta de proiecte”. După ce au descoperit rețeta succesului, au continuat să scrie proiecte și să găsească noi modalități de atragere a banilor europeni, iar în prezent reprezintă comunitatea care cheltuie cele mai multe fonduri europene, având peste 70 de proiecte aprobate și aproximativ EUR 27 milioane alocate.
În decursul timpului s-au asfaltat 30 de km de drumuri agricole care leagă trei comune, șapte sate și deservesc 2500 de hectare de teren și 15 ferme, dar investițiile nu s-au oprit aici. Administrația a instalat panouri solare și o mini-centrală eoliană, energia produsă de aceste instalații servind la iluminatul public. Primarul a explicat că această investiție a fost posibilă datorită „unui parteneriat semnat între comuna Ciugud și Universitatea Politehnică din Timișoara, un proiect de EUR 1 milion finanțat de Guvernul Norvegian”, adăugând că alte panouri solare și centrale eoliene vor fi instalate în viitor pentru acoperirea consumului energetic al instituțiilor publice și pentru iluminarea publică a întregii comunități. Pe lângă aceste investiții, localitatea dispune și de o pistă de biciclete lungă de câțiva kilometri, wi-fi gratuit disponibil în toate spațiile publice, iar parcurile au fost modernizate tot din bani europeni.
Această poveste reprezintă unul dintre puținele exemple de succes din România, dar ar trebui să servească drept inspirație pentru toți primarii și reprezentanții autorităților române. Procesul de accesare a fondurilor europene nu este unul ușor de parcurs, însă nimic nu e imposibil având un personal bine pregătit, o viziune pentru dezvoltare durabilă și dorința de a face schimbări pozitive în comunitate.