ONG-urile cer Chinei să finanțeze dezvoltare durabilă, nu cărbune și energie nucleară

Organizațiile de Mediu Cer Reformă Energetică

26 noiembrie 2013, București – Un număr de 75 de organizații de mediu din România îi cer prim-ministrului chinez să trateze cu precauție memorandumurile pregătite de guvernul român și să îndrume companiile chineze să sprijine inițiative energetice mai curate și nu proiecte din sectorul nuclear și cel al cărbunelui.

 

 
Săptămâna aceasta are loc la București Forumul Economic China – Europa Centrală și de Est, la care iau parte prim-miniștri ai statelor din regiune și prim-ministrul chinez, Li Keqiang. În acest context, Guvernul României a aprobat în ședința din 20 noiembrie o serie de memorandumuri (1) legate de proiecte pe care România ar urma să le deruleze împreună cu Republica Populară Chineză. Pe lista proiectelor se află construcția reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, realizarea hidrocentralei de pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, construirea unei noi unități de termocentrală pe bază de lignit la Rovinari și unele lucrări la termocentrala Mintia-Deva.
 
Oana Neneciu, director executiv Ecopolis, a declarat: “I-am transmis o scrisoare prim-ministrului Li Keqiang în care susținem că România trebuie să elimine treptat utilizarea combustibililor fosili și să-și concentreze eforturile către transformarea într-o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. Contextul actual nu poate fi decât de ajutor în acest sens, având în vedere că în prezent România are o capacitate instalată netă de producție a energiei electrice de 17,598 MW, în timp ce încărcarea sistemului este în general între 7 și 8,000 MW. Companiile chineze ar trebui să sprijine tehnologic inițiative mai curate, din domeniul eficienței energetice și al surselor regenerabile de energie, nu proiecte nucleare sau pe bază de cărbune în regiunea noastră.”
 
Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace România, a declarat: “Energia nucleară nu face parte din soluția de combatere a schimbărilor climatice; este o tehnologie scumpă, ce ar bloca fonduri atât de necesare în creșterea eficienței energetice, utilizarea în mod durabil a surselor regenerabile de energie și în descentralizarea sistemului energetic, elemente cheie ale tranziției către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. Nu există soluții pentru depozitarea deșeurilor înalt radioactive, iar dezastrul de la Fukushima ar trebuie să ne aducă aminte constant că energia nucleară nu este nici pe departe ieftină, sigură și curată. Construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost considerată nefezabilă de către majoritatea investitorilor europeni inițial implicați: GDF Suez, Iberdrola, CEZ și RWE, care ulterior au abandonat proiectul. Luând în considerare evoluția celor două reactoare aflate în construcție, la acest moment, în Europa, Olkiluoto (Finlanda) și Flamanville (Franța), unde atât durata de realizare cât și costurile au depășit dublul, suntem de părere că un proiect românesc ce a înregistrat deja întârzieri de ani de zile și o creștere a costurilor de la 4 la 6,4 mld de euro nu își are rostul în realitatea economică actuală.”

Scrisoarea adresată prim-ministrului Li Keqiang este disponibilă la adresa: www.greenpeace.org/romania/Global/romania/schimbari climatice/scrisoare Jet Li.pdf

Pentru mai multe informații:

Ionuț Cepraga, Coordonator de campanii

Greenpeace CEE Romania

Mobil: +40 724 302 487

E-mail: ionut.cepraga@greenpeace.ro

www.greenpeace.ro

 Ionuț Apostol

Bankwatch Romania

Mobil: +40 721 251 207

E-mail: ionut@bankwatch.org

(1) Liste memorandumurilor este disponibilă la adresa: http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-actele-normative-incluse-pe-agenda-sedintei-guvernului-romaniei-din-20-noiembrie-ora-12-00