Gazul Arde

Gazul este un combustibil fosil care emite gaze cu efect de seră precum dioxid de carbon și metan. Metanul este de 80 de ori mai potent decât dioxidul de carbon în primii 20 de ani după eliberarea în atmosferă. Acest interval de 20 de ani este exact perioada critică în care trebuie să acționăm pentru a limita schimbările climatice. Prin urmare, reducerea emisiilor de metan reprezintă o prioritate urgentă și o oportunitate semnificativă în lupta împotriva încălzirii globale.

Gazele fosile au un impact dublu asupra climei: generează 22% din emisiile globale de metan din sectorul energetic (iar aceste emisii sunt în creștere) (1) și produc 22% din emisiile globale de dioxid de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili (2). Pe scurt, gazele fosile contribuie semnificativ atât la poluarea cu metan, cât și cu dioxid de carbon.

Creșterea utilizării gazului fosil (și nu numai) scade capacitatea noastră de a controla și reduce efectele schimbărilor climatice. 

Consensul științific (3) este că arderea combustibililor fosili e una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice antropice, ale căror efecte le resimțim și se vor accentua tot mai mult prin reacții în lanț:

• Valuri de căldură, secete, furtuni, inundații și incendii de vegetație mai severe și mai frecvente. Regiunile sărace sunt adesea cele mai vulnerabile.

• Schimbările climatice afectează randamentele agricole. Scade disponibilitatea apei, crește riscul de foamete și conflicte pentru resurse.

• Topirea calotelor glaciare contribuie la creșterea nivelului mării. Fenomenul duce la eroziunea coastelor, inundații costiere și pierderi de terenuri locuibile. Aceasta vor avea ca efect dislocarea masivă a populației, conflicte sociale și geopolitice majore. 

• Degradarea ecosistemelor vitale vieții. Multe specii nu se pot adapta suficient de rapid la schimbările climatice. Ecosisteme precum recifurile de corali sau pădurile boreale sunt în pericol.

• Riscăm să atingem anumite puncte critice în sistemul climatic care, odată depășite, devin ireversibile. Exemple sunt oprirea curenților oceanici majori sau eliberarea metanului din permafrost - când se ajunge aici, schimbările climatice se accelerează și nu mai pot fi oprite.

Conform IPCC, utilizarea globală a cărbunelui, petrolului și gazelor va trebui redusă cu 100%, 60% și, respectiv, 70% până în 2050. Aceasta implică, de asemenea, o reducere a infrastructurii pentru combustibili fosili, și în special evitarea construirii uneia noi. 

Măsurile de adaptare la schimbările climatice sunt importante, în special pentru a le reduce impactul. Cu toate acestea, adaptarea nu e suficientă, deoarece cu cât emisiile sunt reduse mai lent, cu atât pierderile și daunele vor fi mai mari.

___________

(1) https://www.iea.org/reports/global-methane-tracker-2024/key-findings

(2) https://www.iea.org/data-and-statistics/data-tools/greenhouse-gas-emissions-from-energy-data-explorer

(3) https://www.ipcc.ch/report/ar6/syr/

Poluarea interioară

Deși e promovat ca fiind „curat” gazul fosil are inclusiv emisii de poluanți invizibili care ne afectează sănătatea. 

Mai multe studii arată că folosirea aragazelor convenționale duce la creșterea poluării interioare peste limitele de siguranță stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. 

Dioxidul de azot este în medie de 3 până la 12 ori mai ridicat în interior decât în exterior (4). Acesta determină dificultăți respiratorii, iritații si disfuncții ale plămânilor, iar expunerea pe termen lung poate distruge țesuturile pulmonare. 

Benzenul este o altă substanță care naște îngrijorări în rândul cercetătorilor. S-a descoperit că aragazul emite benzen peste valorile de referință stabilite pentru o viață sănătoasă, și este asociat cu un risc de cancer crescut. (5)

Aceste emisii nu rămân doar în bucătărie, ci se răspândesc și în celelalte încăperi ale casei. Se estimează că 40.000 de europeni mor în fiecare an din cauza poluării interioare cauzată de aragaze. (6)

De fiecare dată când pornim aragazul, casele noastre se umplu poluanți invizibili. Bucătăria, menită să fie inima casei, devine sursa celei mai intime expuneri la poluarea aerului. Cele mai afectate persoane sunt copiii și bătrânii, în special cei care trăiesc deja cu afecțiuni respiratorii. 

__________________

Sănătatea în apropierea siturilor de exploatare 

Persoanele care locuiesc în apropierea exploatărilor de gaze abandonate sau active, în special cele care utilizează fracturarea hidraulică, sunt mai expuse la probleme de sănătate.

Probele de calitate a aerului realizate în studii din SUA dezvăluie un mix toxic (7): benzen, ozon, compuși organici volatili care plutesc invizibil peste case și prin ferestrele dormitoarelor. Acestea se traduc într-o suferință umană foarte reală.

Copiii care locuiesc în aceste locuri se prezintă mai des la camera de gardă cu probleme respiratorii. Adulții se confruntă cu dureri de cap, sângerări nazale și tulburări ale somnului. Literatura științifică devine din ce în ce mai concludentă cu fiecare studiu: apropierea de extracția de gaze se corelează cu rate mai mari de nașteri cu probleme, afecțiuni respiratorii agravate și potențiale efecte neurologice pe termen lung. (8)

Aceste probleme determină un stres suplimentar pentru oamenii care locuiesc în apropierea exploatărilor. Scăderea valorilor proprietăților, anxietatea cu privire la viitor și neputința comunităților care simt că preocupările lor legate de sănătate sunt secundare intereselor economice.

_______________

Sănătatea ca urmare a schimbărilor climatice

Schimbările climatice afectează grav sănătatea publică, din mai multe perspective.

Rata deceselor:

• 37% din decesele cauzate de fenomene extreme sunt legate de schimbările climatice provocate de om
• Decesele cauzate de căldură la vârstnici au crescut cu 70% în 20 de ani
• OMS estimează 250.000 de decese suplimentare anual până în 2030 din cauza climei

Nesiguranță alimentară:

• În 2020, încă 98 milioane de oameni s-au confruntat cu foametea față de perioada 1981-2010
• IPCC avertizează că recoltele globale ar putea scădea cu până la 25% până în 2050, crescând malnutriția în special la populațiile vulnerabile

Pe măsură ce aceste impacturi se intensifică, sistemele de sănătate din întreaga lume se confruntă cu provocări fără precedent în abordarea acestei crize de sănătate publică în continuă evoluție.

_________

4) https://www.theguardian.com/environment/2025/mar/07/how-cooking-with-gas-releases-harmful-air-pollution-in-the-home

(5) https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0304389425009021#sec0045

(6) https://www.theguardian.com/environment/2024/oct/28/pollutants-from-gas-stoves-kill-40000-europeans-each-year-report-finds

(7) https://blogs.edf.org/global-clean-air/2025/05/01/new-study-identifies-health-risks-during-unconventional-oil-and-gas-production-for-those-living-near-wells/

(8) https://e360.yale.edu:8443/features/fracking-gas-chemicals-health-pennsylvania

Se spune că dacă vom exploata resursele noastre de gaze și vom construi centrale noi vom fi mai bogați, iar energia va fi mai sigură. Sunt promisiuni pe care politicienii le fac  pentru a justifica investițiile masive în combustibili fosili.  

Totuși, realitatea din piață ne arată altceva:

• Prețul gazelor în România este dictat de piețele europene și globale. Presiunile geopolitice, deciziile marilor producători globali și mișcările internaționale influențează mai mult prețul decât ce facem noi la nivel național. 

• România planifică o dublare a consumului de gaz din 2027, conform Transgaz, ca urmare a noilor proiecte. Acest lucru înseamnă că, eventual, majoritatea gazului extras din noile zăcăminte va fi utilizat intern, dar o parte este deja promis către export. Cel mai probabil noile zăcăminte de gaze nu vor acoperi cererea internă de gaze. Efectul acestui lucru va fi în cel mai bun caz o stagnare a prețurilor, dacă nu chiar o creștere. Sunt regulile simple ale cererii și ofertei, daca cererea și oferta cresc simulat, prețul se menține. Dacă utilizarea gazului va crește peste producția disponibilă, prețurile vor crește. 

• Influența prețului dioxidului de carbon – marile instalații industriale care folosesc gaz plătesc 1 certificat ETS per tona de CO2 emisă. Costul unui certificat este pe la 60-70 de euro. Odată ce sunt adăugate în sistem mai multe centrale pe gaz, este clar că prețul electricității generate va crește. Deja centralele pe gaz au cel mai mare cost de generare din piață. 

• Un sistem pentru taxarea emisiilor de dioxid de carbon din transport și clădiri va intra în vigoare din 2027. estimează că un certificat va costa 45 de euro. Acest lucru înseamnă că șoferii și gospodăriile cu centrale individuale pe combustibili fosili vor plăti mai mult pentru a-și încălzi casele și pentru deplasare. 

Toate acestea ne indică faptul că vom continua să plătim mai mult pentru un combustibil care ne face rău, atât nouă cât și planetei. Există însă soluții care pot fi adoptate pentru o mai bună integrare a energiei regenerabile pentru a avea un sistem durabil pe termen lung.

Resursele de gaz sunt finite și va trebui sa investim într-o nouă tranziție peste 20 de ani. Din păcate, strategia energetică a României se bazează pe o tranziție prin gaz fosil.