Cărbune în Balcanii de Vest
Descriere campanie
Spre deosebire de majoritatea statelor din UE, unele dintre guvernele din Balcanii de Vest încă plănuiesc construirea de noi termocentrale pe lignit în următorii ani. Aceste planuri merg în direcția opusă față de atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, de limitare a impactului schimbărilor climatice și de menținere a creșterii temperaturii medii globale la maxim 1,5 grade Celsius față de perioada pre-industrială. Pentru atingerea acestor obiective este necesară eliminarea totală a cărbunelui din producția de energie la nivel global până în 2040.
În august 2021, Macedonia de Nord și Muntenegru au anunțat că vor renunța la producerea de electricitate pe bază de cărbune până în 2027 și 2035, respectiv. Însă Bosnia și Herțegovina și Serbia sunt hotărâte să continue să construiască noi unități pe lignit, în timp ce Kosovo, care își produce aproximativ 97% din electricitate din cărbune, se află într-un moment decisiv, după ce planurile de construcție a unei noi unități au fost anulate în 2020 prin retragerea investitorului.
Toate proiectele promovate de guvernele țărilor din Balcani au probleme serioase în ceea ce privește viabilitatea economică, respectarea standardelor de mediu aplicabile în UE și respectarea legislației de mediu naționale.
Obiective
Obiectivul nostru este de a susține organizațiile locale partenere din statele din Balcanii de Vest în eforturile lor de a opri construcția de noi termocentrale pe cărbune și extinderea minelor, și de a accelera tranziția către un sistem energetic eficient și bazat pe surse regenerabile de producție.
Împreună cu partenerii noștri din întreaga regiune, am reușit să anulăm construcția unei noi unități la termocentrala Pljevlja din Muntenegru, precum și a unei noi unități în Kosovo. În ultimii ani, acțiunile noastre și ale partenerilor locali au dus la întârzierea tuturor celorlalte proiecte planificate în Balcanii de Vest. În ciuda acestor succese recente, există încă amenințarea ca unele proiecte să fie continuate – Kostolac B3 (în Serbia, foarte aproape de granița cu România), Tuzla 7 și Ugljevik (ambele în Bosnia și Herțegovina). Acestea totalizează o capacitate instalată de 1,55 GW. Pentru proiectul Kolubara B din Serbia, al cărui contractor fusese anunțat în martie 2020, ministrul sârb al energiei și-a retras sprijinul în 2021.
Aceste proiecte sunt posibile doar prin faptul că promotorii lor – guvernele și companiile energetice – pun mult-aclamata independență energetică mai presus de viabilitatea economică și sunt dispuși să încalce legislația de mediu internă, a UE și internațională pentru a-și atinge obiectivele. Prin urmare, asigurarea conformării cu obligațiile legale este un aspect-cheie.
Kostolac B3 în Serbia și Tuzla 7 în Bosnia-Herțegovina sunt cele mai avansate proiecte, cu lucrări de construcție deja demarate la Kostolac B3 și cu lucrări pregătitoare pentru Tuzla 7 în curs.
În ultimii 2-3 ani, și problema poluării excesive și ilegale generată de termocentralele existente din Balcanii de Vest a devenit una urgentă. Eforturile Secretariatului Comunității Energetice de a impune conformarea acestora cu limitele de emisii din Directiva privind instalațiile mari de ardere (LCPD) necesită un sprijin suplimentar. Rapoartele CEE Bankwatch Network arată că toate țările care au adoptat Planuri Naționale de Reduceri de Emisii în perioada 2018-2027 (Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia) și-au încălcat flagrant obligațiile legale, iar ritmul investițiilor care se efectuează în aceste țări pentru reducerea poluării este prea lent pentru a obține rezultate în următorii câțiva ani. Prin urmare, Bankwatch și partenerii locali vor intensifica eforturile pentru ca aceste termocentrale să se conformeze cu limitele de poluare, pentru a proteja sănătatea publică și mediul.
Pe lângă aplicarea Directivei privind instalațiile mari de ardere, vom sprijini demersul Secretariatului Comunității Energetice de a introduce o taxă pe CO2, astfel încât prețul electricității produse în țările vecine UE să fie unul real, comparabil cu cel din interiorul Uniunii, precum și adoptarea unor obiective climatice pentru 2030 în țările din regiune.
Aceasta este o campanie CEE Bankwatch Network, derulată de coordonatorul privind energia în Balcani, din România.