Promisiunile de locuri de muncă în sectorul cărbunelui încetinesc tranziția energetică

Un raport lansat astăzi de CEE Bankwatch Network, ce acoperă șapte țări din sud-estul Europei [i] arată că numărul locurilor de muncă promise în minele de lignit și noile termocentrale anunțate este adesea exagerat.

România este țara în care este cel mai urgent ca guvernul să recunoască necesitatea unei tranziții către un sistem energetic curat, în același timp asigurându-se că această tranziție este justă, cu o planificare adecvată, finanțată suficient și cu implicarea comunităților dependente de cărbune în luarea deciziilor pentru viitorul lor.

Într-o primă analiză de acest gen din regiune, raportul Bankwatch arată că, în ciuda angajamentului global asumat prin Acordul de la Paris [ii] statele din sud-estul Europei planifică în continuare noi capacități de producere a energiei pe bază de cărbune. Iar aceste planuri sunt adesea însoțite de promisiuni megalomane în privința angajărilor pentru a câștiga susținerea politică de care sunt dependente.

Majoritatea minelor și termocentralelor din regiune sunt administrate de companii de stat și suferă din punct de vedere economic. Autorii raportului avertizează că țările nu se mai pot baza pe ajutoare de stat pentru a se menține pe linia de plutire în urma angajamentelor de a participa la piața comună de energie a Uniunii Europene, în care măsurile de sprijin ce distorsionează concurența sunt strict interzise.

În România, numărul angajaților din sectorul minier a scăzut dramatic în ultimii 25 de ani. Închiderea minelor de huilă din Valea Jiului reprezintă un exemplu de inacțiune și indiferență ce au dus la declin demografic și șomaj accentuat. Și sectorul lignitului suferă, doar anul acesta având loc 800 de disponibilizări la Complexul Energetic Oltenia, în timp ce alte 2000 sunt anunțate. În loc să caute alternative curate și de viitor, singura soluție propusă de guvern pentru regiune este o nouă unitate de 600 MW la Rovinari, ignorând complet problemele de mediu, de sănătate publică sau de profitabilitate pe care o astfel de investiție le creează. Raportul mai arată că sectorul energiilor regenerabile din Romania angaja 18.950 de persoane în 2013 și notează tendința globală de creștere a acestor numere.

Șapte state membre UE nu mai produc electricitate pe bază de cărbune, și un număr tot mai mare de  țări planifică eliminarea acestui combustibil din mixul energetic în următorii ani. Decidenții din România vor trebui să recunoască iminența acestei tendințe si la noi în țară, și este responsabilitatea lor să se asigure că nu angajații industriei cărbunelui și comunitățile lor vor fi cei care vor plăti când momentul închiderii va veni”, a declarat Ioana Ciută, președinte al Asociației Bankwatch România și co-autor al raportului.

Capitolul despre România este aici. Raportul integral în limba engleză este aici: http://bankwatch.org/sites/default/files/coal-jobs-fraud.pdf.
Pentru mai multe informații:
Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România
alexandru.mustata@bankwatch.org
0726770808

[i] Țările analizate în acest raport sunt Bosnia și Herțegovina, Grecia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Romania și Serbia

[ii] Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat în vigoare pe data de 4 noiembrie, după ce a fost ratificat de 72 de țări, inclusiv România, fiind astfel primul acord cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice care impune obligații juridice tuturor celor 186 de părți semnatare pentru realizarea obiectivului global pe termen lung — de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius față de nivelul din perioada pre-industrială.

Post a comment