România și-a asumat la finele anului trecut decarbonizarea sectorului energetic. Asta înseamnă reducerea unei surse importante de poluare, dar și multe provocări care țin de reconversie profesională, schimbare de mentalități, inovație și sustenabilitate. A trecut un an de la acel moment, iar până în 2032 trebuie să eliminăm cărbunele din sistemul energetic național. Va reuși România în acest context să-și respecte angajamentele europene, alături de celelalte state?
Tot în decembrie 2022, conform Legii privind decarbonizarea, s-a format Comitetul interministerial al cărbunelui pentru coordonarea implementării procesului de decarbonizare, din care și Bankwatch România face parte. Dar momentan acest comitet consultativ există doar pe hârtie, nu a existat nicio întâlnire și Ministerul Economiei nu a oferit vreo variantă pentru întâlnirea membrilor de la cererea realizată de aceștia în aprilie 2023.
Decarbonizarea pare un subiect atât de greu de acceptat încât în iulie 2023 un fost membru al Consiliului de supraveghere al Complexului Energetic Oltenia (CEO) a avut propunerea de a cumpăra un grup de cărbune din țara vecină, Serbia, pentru a evita plata certificatelor de CO2 și pentru a continua exploatarea de lignit în Gorj. Acesta, fie din lipsa informațiilor necesare, fie din dorința de a polariza și mai mult publicul în privința procesului de decarbonizare ce are deja loc în Europa, face abstracție de faptul că din 2026 va intra în vigoare mecanismul de ajustare la graniță a prețului pentru CO2 (CBAM), Acest lucru va însemna faptul că din afara Uniunii Europene electricitatea produsă pe bază de cărbune nu va mai putea avea un preț artificial mai scăzut.
Începutul primului an de decarbonizare a sistemului energetic a fost marcat de accidentul grav de la cariera Jilț Sud unde 3 angajați au murit. Acest eveniment a fost încă o dovadă, dacă mai era nevoie, a condițiilor din ce în ce mai grele în care se muncește în cariere. Lipsa investițiilor, dar și lipsa de perspectivă în ceea ce privește viitorul sectorului energetic în general, și al CEO în special, duc la astfel de evenimente.
Între timp, în luna mai 2023, CEO a publicat planul de restructurare revizuit. În acest plan se regăsește și un calendar de închidere și ecologizare a carierelor (slide-ul 11 din planul de restructurare revizuit). De asemenea, conform aceluiași plan, în 2023 nu este luată în calcul instalarea unor panouri fotovoltaice, dar în 2024 fotovoltaicul ar urma să reprezinte 19,6% din puterea instalată (slide-ul 12 din planul de restructurare revizuit).
Cu toate acestea, în 2022, ministrul Energiei la vremea respectivă, Virgil Popescu, afirma că urmează investiții în energie produsă prin panouri fotovoltaice. „Este vorba de 8 proiecte de producție energie din resurse regenerabile, iar capacitatea de producție va fi de 735 MW”. Aceste panouri fotovoltaice urmau a fi amplasate la carierele Rovinari, Pinoasa, Işalniţa, Turceni, Rovinari, Bohorelu, Tismana 1 și Tismana 2. Numărul carierelor de pe această listă este ridicat, dar de la începutul anului 2022 și până acum CEO nu a produs deloc energie în acest mod.
Ministru nou, metehne vechi
După rotativa guvernamentală din vară, noul ministru al Energiei declara: „Am susținut ferm că nu putem renunța la producția de energie electrică pe bază de cărbune fără a pune altceva în loc”, în urma vizitei la Comisia Europeană din luna octombrie. Iar această preocupare este una justificată, în acest sens ne întrebăm unde sunt acele panouri fotovoltaice? Este CEO capabil să ajungă într-un singur an de la 0 la 19% putere instalată din fotovoltaic?
In ciuda abordării dinamice și prezenței pe teren, temele promovate de noul ministru nu diferă față de ce am auzit în ultimele mandate. În urma vizitei de la CEO acesta a afirmat că România va solicita Comisiei Europene aprobarea unei amânări a închiderii termocentralelor pe cărbune. Această acțiune este o urmare a incapacității autorităților de a gestiona o tranziția energetică a complexului. Desigur, pe lângă tranziția energetică, CEO trebuie să se asigure și de conversia profesională a angajaților și în acest scop fostul director, Daniel Burlan, declara în 2022 faptul că a început un program de reconversie profesională.
Din păcate, anul 2023 se termină așa cum a și început, și anume cu accidente mortale în carierele din Gorj. De această dată accidentul a avut loc la cariera Roșia și a fost urmat de decesul angajatului CEO. Acesta nu a fost singurul accident din ultima perioadă. La câteva săptămâni după, un alt mecanic, de această dată în cariera Pinoasa, este accidentat și transportat la spital.
Cariera Tismana în 2021
Perspective pentru 2024
La începutul anului viitor, conform calendarului din planul de restructurare al CEO, cariera tragicului accident de la începutul lui 2023, Jilț Sud, urmează să fie închisă și să treacă în etapa lucrărilor post închidere și ecologizare. Conform aceluiași plan, carierele Peșteana și Lupoaia urmează să treacă și ele în această etapă după ce în 2023 încă au funcționat conform planului revizuit ajustat la criza energetică.
Tot în 2024, fiind un an electoral, ne putem aștepta și la promisiuni nejustificate, mai ales în contextul ascensiunii discursurilor populiste și eurosceptice. Conform unui articol recent al Europa Liberă acest tip de discurs își face tot mai simțită prezența în Gorj, iar scorurile electorale ale mișcărilor cu discurs populist ajung la cote record.
Cu toate acestea, viața va continua și după închiderea carierelor: în perioada următoare jumătate de miliard de euro va ajunge în județul Gorj și, conform Ministerului Proiectelor și Investițiilor Europene, ghidurile de finanțare pentru IMM-uri vor fi realizate până la finalul anului 2023. În 2024 se vor deschide toate liniile de finanțare și va începe implementarea Programului Tranziție Justă – linii de finanțare în vederea recalificării forței de muncă, surse de finanțare pentru energie regenerabilă și comunități de energie, ecologizarea siturilor contaminate (aici ne referim la orice fel de sit contaminat), investiții în vederea creșterii capacității AJOFM, dar și investiții în mobilitate verde și micro-întreprinderi.
