Dosarul gazoductului Tuzla-Podișor a fost respins pe motive procedurale. Construcția continuă fără autorizație valabilă
Instanța a respins acțiunea de anulare a autorizației de construire pentru gazoductul Tuzla-Podișor formulată de Asociația Bankwatch – filiala Cluj, pe motiv de prescriere a acțiunii. Concret, Bankwatch a solicitat instanței anularea autorizației de construire și constatarea caducității (expirarea) acesteia la momentul începerii lucrărilor.
Dosarul nu a ajuns să fie judecat și pe fond. Așadar, instanța nu s-a pronunțat în privința legalității actelor contestate de Asociația Bankwatch România – filiala Cluj, precum autorizația de construire și acordul de mediu. Asociația va ataca decizia cu recurs, după publicarea motivării instanței.
Transgaz a invocat mai multe excepții de nelegalitate ale acțiunii. Majoritatea au fost respinse, inclusiv argumentul conform căruia plângerea prealabilă a fost depusă prea târziu de asociație. Însă, în mod paradoxal, a fost acceptat argumentul Transgaz conform căruia acțiunea în instanță ar fi fost depusă tardiv și este prescrisă. Cu toate acestea, dosarul a fost înregistrat pe data de 24 februarie 2025, în termenul legal de 6 luni de la răspunsul Ministerului Energiei la plângerea prealabilă din 17 decembrie 2024.
„Am sesizat instanța cu privire la ineficacitatea autorizației de construire, inclusiv lipsa oricărei evaluări a emisiilor de gaze cu efect de seră. Transgaz, în calitate de promotor al unui proiect de interes comun, are obligația unei atenții sporite în gestionarea riscurilor climatice și conformarea cu legislația națională și europeană. În acest context, ONG-urile au și rolul de a sesiza instanța cu privire la controlul legalității proiectelor care aduc atingere mediului și biodiversității și sunt finanțate din fonduri publice”, a spus Roxana Mândruțiu, avocata care reprezintă Bankwatch filiala Cluj în dosar.
Gazoductul Tuzla-Podișor - lucrările continuă în baza unei autorizații expirate
Pe lângă autorizația de construire expirată, ONG-ul de mediu atrage atenția că gazoductul prezintă probleme legale și în privința acordului de mediu, care stă la baza emiterii autorizației. În cadrul acestui act nu au fost luate în considerare emisiile de gaze cu efect de seră produse direct de către proiect (scop 1 și 2) și nici cele care apar atunci când gazul transportat este folosit ulterior de consumatori (scop 3).
Recent Curtea Asociației Europene a Liberului Schimb a decis că emisiile scop 3 ale proiectelor de petrol și gaze trebuie luate în considerare în evaluarea impactului de mediu. Conform aprecierii acesteia, analiza emisiilor cu efect de seră ar trebui „să acopere efectele directe, indirecte, secundare, cumulative, transfrontaliere, pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive și negative ale proiectului”.
Totodată, pe 28.05.2025, chiar cu o zi înainte de pronunțarea instanței în acest dosar, Comisia Europeană a atras atenția României, prin analiza Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, că acesta „nu evaluează compatibilitatea infrastructurii naționale de gaze cu obiectivele de decarbonizare”.
„Investițiile de miliarde de euro în proiecte de combustibili fosili sunt iresponsabile având în vedere că tot mai mulți oameni vor suferi de pe urma schimbărilor climatice. Inundațiile masive din ultimele zile ne arată că România nu este pregătită să se adapteze fenomenelor extreme și pagubele în urma acestora sunt iminente. Autoritățile române au obligația de a pune mai presus de orice bunăstarea și siguranța cetățenilor, or acest lucru este incompatibil cu decizia de a adânci România într-o dependență de combustibili fosili cu efecte devastatoare asupra vieții și a mediului”, a precizat Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei gaze fosile la Bankwatch România.