Cum s-au derulat consultările publice pentru Programele Operaționale 2021-2027
Obiectivele strategice
Pentru utilizarea eficientă a noilor resurse financiare europene disponibile pentru 2021-2027, un pas esențial a constat în pregătirea documentelor strategice de programare – Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale (PO).
Conform alocărilor financiare pentru următorii șapte ani, România va beneficia de un buget total de 80 de miliarde euro, din care 30,5 miliarde euro asigurate prin Politica de Coeziune, 19,3 miliarde euro alocate prin Politica Agricolă, iar 30,4 miliarde euro vor fi obținute prin intermediul Mecanismului de Reziliență și Relansare (MRR) al Uniunii Europene, facilitate de finanțare pentru redresarea economică post-pandemie.
Consultările pentru noile PO-uri au avut loc pe parcursul lunii august dar, în ciuda acestui proces extins, nu este clar dacă sugestiile publicului au fost integrate în cadrul documentelor de lucru, versiunile revizuite în urma consultărilor nefiind încă publicate. Și Planul de relansare întârzie să apară, deși un proiect al Planului ar trebui depus în luna octombrie, inclusiv consultat cu publicul interesat.
Procesul de consultare
Din 2019 și pe tot parcursul anului 2020, prioritățile investiționale pentru următoarea perioadă de finanțare au fost conturate luând în considerare procesele de tranziție pe care România trebuie să le implementeze în domenii cheie precum cel energetic, digital sau de protecție a mediului și a biodiversității.
Conform regulamentelor europene în vigoare, elaborarea acestei strategii de investiții trebuie să se facă respectând principiul parteneriatului, adică asigurând în mod eficient și incluziv participarea tuturor părților interesate în procesul decizional privind noile fonduri europene.
În România, Comitetul de monitorizare pentru implementarea Acordului de Parteneriat și Comitetele de monitorizare aferente fiecărui program operațional au fost constituite în urma unui apel de candidatură adresat structurilor parteneriale din mediul social (asociații, fundații, sindicate, patronate sau alte organizații) și din mediul economic. Procesul de evaluare și de selecție a membrilor acestor comitete s-a desfășurat în perioada 20 mai – 5 iunie 2020, urmărind criterii de selecție precum relevanța obiectului de activitate pentru domeniile de intervenție ale fondurilor europene, experiența anterioară, integritatea sau susținerea politicilor principale ale Uniunii Europene.
Versiunile de lucru ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale au fost puse în consultare publică în august 2020, derulându-se consultări la nivelul tuturor structurilor parteneriale constituite pentru aceste documente de programare. Din cauza contextului generat de criza sanitară, aceste consultări au fost organizate online, cu participarea a peste 900 de reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului academic și economic și ai societății civile. Alte observații sau comentarii pe marginea acestor documente au putut fi transmise și în scris către reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene.
Asociația Bankwatch a participat la consultările pentru PO Tranziție Justă, PO Dezvoltare Durabilă și PO Regionale, programe care au alocate fonduri în valoare de 1,76 miliarde de euro, 4,6 miliarde de euro, respectiv 9 miliarde de euro și se concentrează pe investiții vizând redezvoltarea zonelor monoindustriale, eficiența energetică, managementul deșeurilor, calitatea aerului, biodiversitate, digitalizare și mobilitate urbană. Principalele solicitări pe care le-am formulat în cadrul consultărilor au vizat menționarea în mod specific a excluderii de la finanțare a tuturor proiectelor bazate pe combustibili fosili, inclusiv cele pe bază de gaze, includerea organizațiilor non-profit și a asociațiilor în categoria beneficiarilor eligibili pentru o implementare eficientă a proiectelor dedicate redezvoltării comunităților locale și reconfigurarea indicatorilor de realizare și de rezultat pentru investițiile prevăzute astfel încât să reflecte mai clar contribuția la obiectivele climatice și energetice asumate la nivel național.
Planul Național de Relansare și Reziliență
Pentru accesarea fondurilor disponibile prin Mecanismul de Reziliență și Relansare, România trebuie să elaboreze un plan concret de priorități investiționale destinate redresării și creșterii rezilienței economiei naționale și care vor sprijini și procesele de tranziție ecologică și digitală. Ministerul Fondurilor Europene este responsabil pentru dezvoltarea Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR), o primă versiune a acestuia având ca termen de elaborare luna octombrie 2020. Până în prezent nu a fost anunțată publicarea primul draft și nici a calendarului de desfășurare a consultărilor publice.
Elaborarea PNRR trebuie să se desfășoare transparent, cu respectarea legislației privind consultarea publicului și participarea acestuia la luarea deciziilor. Solicităm Ministerului Fondurilor Europene actualizarea informațiilor despre stadiul de elaborare a PNRR și demararea de urgență a consultărilor publice.
Solicitările societății civile cu privire la recuperarea economică sustenabilă post-pandemie pot fi citite și susținute pe platforma Mâine se decide azi. Mai multe despre procesul de elaborare a fondurilor europene și cum vă puteți implica puteți citi în raportul nostru.