Proiectele de încălzire centralizată din PNRR ar trebui să ajute la reducerea poluării în mediul urban și la eficientizarea sistemelor energetice. Însă ele se bazează în continuare pe utilizarea exclusivă a gazului fosil pentru producerea apei calde, fără să exploateze potențialul regenerabil. Patru proiecte au fost aprobate din fondul de 300 de milioane de euro: Râmnicu Vâlcea, Arad, Constanța și Craiova, iar Ministrul Energiei a anunțat că a îndeplinit jalonul respectiv.  

Pentru că sunt finanțate din PNRR, aceste proiecte ar trebui să respecte standarde de mediu mai înalte. Ele trebuie să urmărească îndeplinirea principiului „A nu prejudicia semnificativ” (DNSH). Inclusiv în ghidul de finanțare elaborat de Ministerul Energiei se menționează că proiectele trebuie să îndeplinească trei criterii pentru protecția mediului:  

• să nu depășească limita de 250 g CO2/kwh pe toată durata de viață a proiectului;  
• să fie capabile să utilizeze un mix de gaze regenerabile, având în vedere că din 2030 acestea trebuie să fie compatibile cu 100% hidrogen regenerabil;  
• să înlocuiască termocentrale poluante bazate pe combustibili solizi sau petrol.   

Cu toate acestea, transparența nu se află printre criteriile ministerului. Analizele DNSH nu sunt publicate nici de promotorii proiectelor, nici de ministerele de linie. Într-un răspuns la o cerere de informații, Ministerul Energiei a confirmat că proiectele  vor respecta limita de emisii de gaze cu efect de seră și că vor fi pregătite pentru hidrogen, fără a oferi acces la documente.  

Ca să putem analiza compatibilitatea proiectelor, am mers la documentația depusă pentru obținerea acordului de mediu, un proces obligatoriu prin care orice proiect cu impact de mediu potențial trebuie să treacă. Diavolul se ascunde în aceste detalii. Am comparat informațiile obținute din aceste documente¹ cu principiile din ghidul de finanțare. Concluzia este că unele proiecte aprobate nu respectă o parte dintre criteriile de mediu.   

De exemplu, proiectele din Constanța și Arad nu înlocuiesc termocentrale extrem de poluante, ci unități care funcționează deja pe gaz fosil. Deși acestea sunt într-adevăr învechite și trebuie modernizate, proiectele nu duc la îndeplinirea obiectivelor de reducere a emisiilor. De exemplu, CET-ul nou din Constanța va avea emisii similare cu cel existent, care în prezent emite sub 250g CO2/kwh. În 2022, centrala a produs 209 g CO2/kwh², în timp ce proiectul nou va avea emisii în jur de 226 g CO2, la o cantitate similară de energie produsă. Deci, de fapt, emisiile vor crește.  

Mai mult, pentru niciunul dintre proiectele aprobate nu este clar cum vor utiliza hidrogenul. Deși unele documente menționează posibilitatea aportului de hidrogen în volum de 20%, nu oferă mai multe detalii despre funcționare sau despre sursa de aprovizionare cu hidrogen. De asemenea, niciunul dintre promotori nu dovedește prin aceste documente publice că ia în considerare adaptarea pentru 100% hidrogen după 2030. În orice caz, criteriul de finanțare de conversie a centralelor la hidrogen verde este unul problematic. Utilizarea hidrogenului pentru electricitate și încălzire este ineficientă. Pentru producerea lui este nevoie de o cantitate imensă de energie regenerabilă, iar în procesul de producție și transport până la centralele de termoficare se va pierde aproximativ 60% din energia investită inițial.  

O altă problemă majoră a acestei scheme de investiții din PNRR este că nu permite finanțarea energiei regenerabile pentru încălzirea centralizată. Apelul de proiecte a fost conceput în așa fel încât să susțină doar proiectele pe bază de gaz fosil, limitând astfel posibilitatea de face primii pași spre sisteme de încălzire regenerabile, o direcție pe care va fi nevoie să o explorăm în anii următori.  

Perpetuarea utilizării și chiar creșterea cererii pentru gaz fosil nu sunt compatibile cu criza climatică în care ne aflăm. Proiectele noi de acest fel adâncesc dependența de gazul fosil, nu rezolvă problema tranziției energetice și nici a prețurilor exorbitante. Energia regenerabilă este mai ieftină decât sursele convenționale și are emisii zero în perioada de funcționare. De aceea este nevoie să îi creăm o cale de dezvoltare în sectorul încălzirii. Acest lucru este posibil prin finanțările europene majore care vor veni în perioada următoare pentru tranziția verde. Important este să fie folosite în direcția corectă, nu irosite pe proiecte ineficiente care continuă saga combustibililor fosili.  

 ___________________________________________________
1- Memoriile de prezentare ale proiectelor din Constanța, Râmnicu Vâlcea, Craiova și Arad 
2- Conform datelor extrase din raportul anual de mediu și datelor de emisii din sistemul EU-ETS