Parlamentul României manifestă tendințe iliberale – dreptul ONG-urilor la strategic litigation se dorește a fi limitat drastic 

 Asociația Bankwatch România este co-semnatară a scrisorii deschise adresate parlamentarilor care au inițiat Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (B 758/2022) care „ar îngreuna sau chiar ar împiedica semnificativ procesul prin care orice organizație neguvernamentală poate sesiza instanțele de judecată cu privire la orice posibilă nelegalitate a unor acte emise de instituțiile publice”, după cum subliniază colegii noștri de la Coaliția ONG-uri pentru cetățean. 

Deoarece misiunea asumată public a Asociației Bankwatch România, de peste 10 ani, este „de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor”, una dintre direcțiile de acțiune ale asociației a fost și este, în continuare, strategic litigation. 

Redăm în continuare Scrisoarea deschisă: 

În atenția Președintelui României, Dl. KLAUS IOHANNIS 

Domnule Președinte, vă cerem să nu promulgați proiectul de lege care reduce drastic accesul la justiție al asociațiilor și instaurează un regim punitiv și total discriminatoriu împotriva societății civile. 

În temeiul Constituției, vă solicităm să dispuneți trimiterea legii adoptate la Senat cu numărul B679/2022 [1] spre reexaminare către Parlamentul României și să dispuneți sesizarea Curții Constituționale cu obiecția de neconstituționalitate. 

Legea nesocotește obligațiile și responsabilitățile României față de Uniunea Europeană, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția de la Aarhus, instituind doar pentru ONG-uri următoarele prevederi: 

• organizațiile au doar 30 de zile pentru a ataca în instanță autorizații de construire și documentațiile de urbanism suspecte că au fost emise ilegal; 
• dreptul de a te adresa justiției se scurge după 30 de zile de la data ultimei Operațiuni de publicitate (de la publicarea anunțului de emitere a actului pe site sau într-un ziar); 
• termenul de atacare a documentațiilor de urbanism (precum PUZ-uri sau PUG-uri) a fost redus pentru ONG-uri de 5 ori, de la 5 ani la 1 an. 

Prin aceste prevederi este pusă în pericol și implementarea cu succes a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind îngreunată participarea societății civile, dar și pusă sub risc îndeplinirea principiului de „nu a prejudicia în mod semnificativ” mediul.   

Încălcări ale Tratatului de funcționare a Uniunii Europene (TFUE) 

TFUE consacră accesul efectiv la justiție și susține eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a procedurilor civile. O lege care forțează stabilirea unor reguli procesual-civile diferite de contestare a actelor administrative pentru o categorie de persoane juridice, reguli ce restrâng drepturile procesuale, încalcă grav angajamentele internaționale ale României. 

Potrivit jurisprudenței CEDO [2], dreptul la instanță nu poate fi restricționat într-un mod sau până la un punct, astfel încât dreptul să fie afectat în însăși esența sa. 

Încălcări ale Constituției României 

Dreptul de acces liber la justiție și dreptul la instanță sunt grav afectate. Restrângerea drepturilor și libertăților cetățenești poate avea loc doar în situații extraordinare prevăzute expres de Constituție. În expunerea de motive, inițiatorii se axează pe așa-zisul dezechilibru dintre ONG-uri și investitori, nicidecum nu demonstrează că se încadrează în enumerarea exhaustivă a situațiilor de excepție de la art. 53 din Constituție. 

O serie de articole [3] din B679/2022 afectează dreptul la instanță în substanța sa, prin încălcarea cerinței imperioase a termenului rezonabil necesar contestării actelor administrative.  

Fără acordarea unui termen care să curgă doar de la momentul cunoașterii efective a conținutului actului administrativ nu este garantată o cale de atac eficientă în fața instanței. 

Este de ordinul evidenței că acest proiect de lege sancționează organizația nonguvernamentală care aduce în discuție în mod judicios nelegalitatea actelor administrative (de vreme ce acțiunile acesteia sunt admise) și protejează autoritățile publice care emit acte nelegale. 

Toate aceste abateri vădite și grave ale Parlamentului, comise prin intermediul B679/2022, reprezintă inclusiv o cenzură adusă organizațiilor nonguvernamentale, ceea ce este inadmisibil, potrivit Constituției. Cenzura de orice fel este interzisă. Organizațiile nonguvernamentale au rolul de portavoce a societății civile, iar această realitate trebuie respectată de Parlament. 

Mai mult,  B679/2022 încalcă prevederea din Constituție potrivit căreia Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Este extrem de grav să fie stabilite reguli mult mai stricte pentru organizațiile nonguvernamentale, după cum rezultă din tabelul din Anexă. Această discriminare, după cum rezultă chiar din expunerea de motive, favorizează categoria investitorilor, ceea ce este inacceptabil într-un stat democratic, bazat pe egalitate, echitate și transparență. 

Încălcări ale Convenției de la Aarhus 

Convenția de la Aarhus [4] instituie accesul larg la justiție. UE și cele 27 de state membre ale sale sunt toate părți la Convenția de la Aarhus privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu. Este cel mai important acord internațional privind democrația ecologică, iar Comisia Europeană s-a implicat activ pentru dreptul fiecărei persoane de a trăi într-un mediu sănătos.
Legea criticată încalcă toate cele trei drepturi cheie privind problemele de mediu: accesul la informație, participarea publică și accesul la justiție. 

Concluzii 

Din toate aspectele prezentate rezultă că B679/2022 încalcă precepte constituționale vitale pentru buna funcționare a statului de drept, anume dreptul de acces la justiție, rigorile de imparțialitate și egalitate a justiției, nediscriminarea cetățenilor, precum și însăși interdicția cenzurii.  

Dat fiind că Președintele României are obligația supremă de a veghea la respectarea Constituției, avem convingerea că veți analiza cu deplină atenție și seriozitate prezenta scrisoare deschisă și că veți dispune punerea în aplicare a mecanismelor legale pe care le aveți la dispoziție, anume sesizarea Curții Constituționale cu obiecție de neconstituționalitate, respectiv trimiterea legii spre reexaminare către Parlamentul României.