Photo credit: Dănuț Măciucă / Dan Hdmdan

Scrisoare către Ministerul Mediului privind neregulile dezbaterii proiectului Livezeni-Bumbești

Photo credit: Gabriel Hotea

I. Practici de intimidare și moderare părtinitoare

În cadrul dezbaterii, reprezentanții societății civile au fost ținta unor acțiuni de intimidare prin întreruperi frecvente, jigniri și chiar amenințări. În loc să încurajeze participarea și să faciliteze un dialog deschis, reprezentanții Ministerului Mediului au ales să întrerupă și să descurajeze intervențiile critice, pe parcurs intrând în „regia” organizată de angajați ai titularului de proiect și așa-ziși susținători interesați, și să ducă în derizoriu orice observație sau întrebare care ar fi condus la clarificarea unor suspiciuni privind proiectul din perspectiva impactului asupra mediului înconjurător și a beneficiilor pentru comunitate. Va rămâne probabil memorabilă afirmația reprezentantei Ministerului în timp ce întrerupea intervenția unei membre a societății civile – „aici nu facem dialog!” Ori aceste dezbateri ar trebui să aibă exact acest rol, cel de dialog în care toate părțile interesate să își poată exprima observațiile și îngrijorările legate de proiectele dezbătute. Moderarea evenimentului, departe de a susține o dezbatere corectă, a avut însă, într-un mod evident, rolul de a sprijini poziția investitorilor, permițând angajaților companiei implicate să domine discursul public. Totodată, deși au recunoscut că proiectul „este controversat”, moderatorii au permis politizarea dezbaterii publice, în sensul acceptării de mesaje cu accente naționaliste și antieuropene. Această abordare contravine flagrant obligațiilor ministerului de a oferi un cadru sigur și imparțial în care toți cei interesați să aibă dreptul la exprimare liberă și acces la informație, fără teama de represalii.

II. Simularea consultării publice și lipsa de transparență

Dezbaterea, care ar fi trebuit să fie o oportunitate pentru a discuta impactul proiectului asupra mediului într-o zonă Natura 2000, a fost transformată într-o simplă formalitate, în care proiectul a fost prezentat unilateral, discursul concentrându-se pe pretinse beneficii directe pentru populație, precum și pe o importanță de nivel strategic, în ambele cazuri refuzându-se orice detalii concrete. Întrebările critice ale publicului, menite să clarifice impactul real asupra ecosistemului și să exploreze alternativele posibile, au fost evitate sau duse în derizoriu, iar explicațiile oferite nu s-au bazat pe raționamente științifice. S-a putut, de asemenea, observa modul repetitiv în care moderatoarea din partea Ministerului Mediului recomanda ca întrebările societății civile să fie adresate prin email, motivând faptul că studiile sunt extrem de voluminoase și că nu toți experții care au lucrat la studii sunt prezenți, nepermițând, în majoritatea cazurilor, nici adresarea de întrebări experților prezenți în sală care au și susținut prezentările. Astfel, nu a fost în niciun moment resimțită intenția organizatorilor de a informa publicul și de a înțelege care ar putea fi îngrijorările acestuia legat de proiect. Ori rolul acestor dezbateri ar trebui să fie de a permite publicului participarea mai facilă la luarea deciziilor.

III. Lipsa analizării alternativei ecologice, în contextul Regulamentului (UE) 2022/2577

Referitor la argumentele prezentate de reprezentanții Ministerului Mediului, observăm o interpretare limitativă și selectivă a Regulamentului (UE) 2022/2577, invocat pentru a justifica absența unei analize a alternativelor ecologice. Conform regulamentului, orice proiect trebuie să fie implementat cu măsuri clare de conservare, iar alternativele mai puțin invazive, cum ar fi energiile solare sau eoliene, sunt recomandate explicit pentru a diminua impactul ecologic. Aceste prevederi au fost ignorate, iar acest lucru ridică serioase întrebări despre corectitudinea procesului de avizare a acestui proiect.

IV. Solicitare privind organizarea unei noi dezbateri conforme

Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm respectuos ca Ministerul Mediului să ia măsuri pentru organizarea unei noi runde de dezbateri publice, desfășurate într-un mod transparent, în conformitate cu prevederile Convenției de la Aarhus. Reamintim că art. 3 (8) al Convenției menționează că ”Fiecare parte se asigură că persoanele care își exercită drepturile în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții nu sunt penalizate, persecutate sau hărțuite în nici un fel pentru implicarea lor”. Ne dorim ca noua dezbatere să ofere un cadru sigur, în care toți cei interesați să poată adresa întrebări și să primească răspunsuri clare și detaliate. Aceasta ar reprezenta un pas important către asigurarea unei decizii corecte și bine fundamentate, bazată pe respectul pentru protecția mediului și pentru comunitățile locale.

În concluzie,
Vă rugăm să tratați cu responsabilitate sesizarea noastră și să luați măsurile necesare pentru restabilirea transparenței și obiectivității în procesul de consultare publică. Acțiunile și deciziile Ministerului Mediului au un impact esențial asupra protejării resurselor naturale și a încrederii publicului în instituțiile statului.

Organizațiile semnatare:

Asociația Bankwatch România

Asociația Valea Jiului Society

Coaliția Valea Jiului Implicată

Asociația Urban Lab Valea Jiului

Asociația EcoCivica Gorj

Coaliția Jiului Implicată

Asociația Ecolegal

Asociația Agent Green 

Fundația Eco-Civica

Asociația Arca Lex 

Inițiativa România

Acord Diaspora

#activAG Pitești

Corupția ucide

Comunitatea Declic

Rețeaua Mining Watch România

Cu Verdele-n SUS

Asociația Aradul Civic

Asociația H Brașov

Centrul de resurse pentru participare publica

Fundația Noi Orizonturi

University of Petrosani Students’ Union

Clubul Alpin Valea Jiului

ACV Petroșani

Planeta Petrila

Greenpeace România

Federația Coaliția Natura 2000

Asociația pentru Educație și Cultură Eminens

Asociația Centrul Român pentru Comunicare

Asociația Ținutul Momârlanilor