România, statul UE cel mai poluat de termocentralele pe cărbune din Balcanii de Vest
România, grav afectată de poluare
România este țara din UE cea mai afectată de poluarea provenită de la cele 16 termocentrale pe cărbune învechite din Balcanii de Vest, poluare care costă economiile europene 11,5 miliarde de euro, arată un nou raport publicat azi de mai multe organizații non-guvernamentale, inclusiv Bankwatch, HEAL și CAN Europe.
În România, 380 de oameni au murit prematur în 2016 din cauza poluării provenite de la termocentralele din Balcanii de Vest, arată studiul bazat pe o metodologie aprobată de Organizația Mondială a Sănătății și Comisia Europeană.
Costurile medicale create de poluarea cu cărbune din Balcanii de Vest se ridică la 0,5-1,1 miliarde EUR pe an în România, ceea ce reprezintă 7%-17% din bugetul pentru sănătate în 2016.
În același timp, Comisia Europeană cere României să ia urgent măsuri pentru a combate poluarea din trei mari orașe. În caz contrar, riscăm să fim aduși în fața Curții Europene de Justiție și penalizați cu amenzi de zeci de mii de euro pe zi. Termocentralele care funcționează nelegal în Hunedoara sau Vâlcea contribuie la nivelul de poluare din România prin emisii de dioxid de sulf sau pulberi în suspensie.
‘În acest moment România deține Președinția Uniunii Europene, ceea ce i-ar permite să intervină foarte ferm în vederea reducerii poluării în Balcanii de Vest. Din păcate, Guvernul irosește această șansă de a lupta pentru binele propriilor cetățeni și în același timp de a promova interesele întregii regiuni,’ comentează Ioana Ciută de la Bankwatch, una dintre autoarele raportului.
‘Bulgaria, trimisă în fața Curții Europene din cauza poluării, a folosit mandatul său la cârma UE pentru a susține cauza Balcanilor. România preferă, ca de obicei, să ignore subiectul, chiar cu costul unor amenzi usturătoare ce vor fi plătite până la urmă tot de cetățeni.’
Conform studiului publicat astăzi, poluarea de la cele 16 termocentrale din Balcanii de Vest provoacă în total 3.000 de cazuri de moarte prematură anual, 8.000 de cazuri de bronșită și alte afecțiuni cronice, împovărând sistemele de sănătate și economiile naționale cu 6,1-11,5 miliarde EUR. Cea mai mare parte a costurilor (3,1-5,8 miliarde EUR) este suportată de statele UE, printre care și România.
Termocentralele învechite din Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Muntenegru, Kosovo și Serbia eliberează în atmosferă mai mult dioxid de sulf decât toate cele peste 250 de centrale pe cărbune din UE. Niveluri la fel de alarmante s-au constatat și în ce privește particulele în suspensie sau oxizii de azot.
Încă din 2005 țările din Balcanii de Vest au ratificat Tratatul de instituire a Comunității Energiei, care își propune să integreze piața energetică a UE cu cele ale țărilor învecinate. Tratatul prevede ca din 2018 țările din Balcanii de Vest să se conformeze legislației UE în materie de control al poluării. Deși a trecut peste un an de la termenul limită solicitat de Comunitatea Energiei, guvernele din Balcani nu au luat prea multe măsuri să reducă poluarea; ba mai mult, vor să construiască noi termocentrale pe cărbune.
‘Este în interesul tuturor cetățenilor Europei, atât din UE cât și din Balcanii de Vest, să nu rămână nepăsători la această amenințare la adresa sănătății publice,’ spune Vlatka Matkovic-Puljic, de la Alianța pentru Sănătate și mediu, autoarea principală a raportului..
‘Liderii UE, inclusiv Președinția română, precum și cei din Balcanii de Vest trebuie să pună pe primul loc sănătatea oamenilor și protejarea mediului, ceea ce înseamnă, într-un final, și închiderea termocentralelor pe cărbune.’
Note:
Raportul complet în limba română este disponibil aici, iar cel în limba engleză aici.
Sinteza în limba română este disponibilă aici.
Metodologia (în limba engleză) este disponibilă aici.
Persoana de contact: Ioana Ciută, coordonator campanie energie in Balcani, ioana.ciuta@bankwatch.org, +40724020281
Despre organizațiile care au participat la elaborarea raportului:
CEE Bankwach Network, o coaliție de 17 organizații non-guvernamentale din 14 țări din Europa centrală și de est, care monitorizează instituțiile financiare internaționale.
HEAL, Health and Environment Alliance, o alianță a peste 70 de grupuri care aduce dovezi și expertiză de la comunitatea medicală pentru a influența procesele decizionale.
CAN, Climate Action Network, principala coaliție de ONG-uri de mediu din Europa, cu peste 150 de membri în 35 de țări.