România se alătură valului de retrageri din Tratatul Cartei Energiei 

Parlamentul României a aprobat, la 14 aprilie, legislația privind retragerea din Tratatul Cartei Energiei (TCE), devenind astfel a 16-a țară europeană care părăsește oficial tratatul. TCE permite investitorilor străini în proiecte energetice să dea în judecată țările pentru politica energetică, pentru milioane și chiar miliarde de euro. 

România se alătură unui val de retrageri din tratat după ce Comisia Europeană a trimis o scrisoare sub procedura de infringement în ianuarie 2026 către 16 țări rămase în tratat și le acorda un termen de două luni pentru a răspunde. Irlanda și Suedia au decis și ele recent retragerea. Alte 13 state membre sunt încă parte a TCE. Și state non-membre UE precum Regatului Unit, Islanda, Norvegia, Moldova au decis retragerea în anii precedenți, în timp ce Uniunea Europeană a părăsit tratatul în 2024. 

Preocupările legate de climă au fost principalele motive ale guvernului român pentru decizia de a ieși din TCE, denunțând tratatul și protecția acordată combustibililor fosili ca fiind „din ce în ce mai depășite” și un obstacol privind angajamentele Acordului de la Paris și obiectivele naționale și ale UE privind tranziția energetică și schimbările climatice.  

România s-a confruntat până acum cu 27 de cereri de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat la curți internaționale, dintre care opt au fost introduse sub temeiul TCE. Un exemplu este decizia de la sfârșitul anului 2024, prin care România a fost obligată să plătească 85 de milioane de euro în cazul Petrochemical Holding, o companie condusă în trecut de un oligarh rus care a investit într-o rafinărie de petrol în 2009.  

Raluca Petcu, de la Bankwatch România, a declarat: „Ieșirea României din acest tratat este un pas înainte pentru reducerea influenței combustibililor fosili și alinierea la politica UE privind schimbările climatice. Milităm pentru acest lucru încă din 2023 și suntem bucuroși să vedem că Guvernul și Parlamentul au luat în sfârșit decizia corectă. Cu toate acestea, încă sunt necesare măsuri importante la nivel național pentru o tranziție energetică fără combustibili fosili.” 

Deși multe țări europene au părăsit acum TCE, România și statele membre ale UE sunt implicate în alte tratate internaționale sau acorduri bilaterale care contravin protecției climei și a mediului. România s-a confruntat, de asemenea, cu o cerere de despăgubire de 4,4 miliarde de dolari după ce statul nu a dat undă verde proiectului Roșia Montană, o exploatare cu cianuri toxice a aurului. Deși cazul a fost decis în favoarea statului și compania a fost obligată să plătească cheltuielile de judecată, aceasta a depus multe eforturi pentru evitarea plăților. 

Leah Sullivan, coordonatoarea pentru politici comerciale și climatice la CAN Europe, a declarat: „Este minunat să vedem că tot mai multe guverne se retrag din TCE, tratatul care a stat la baza multor litigii internaționale împotriva măsurilor climatice luate de state. Însă provocarea nu se oprește aici – aceleași prevederi sunt incluse în mii de acorduri la nivel mondial – trebuie să eliminăm acest mecanism, care constituie un obstacol major în calea eliminării treptate a combustibililor fosili și a unei tranziții echitabile.”