Guvernul acționează din nou contrar obligațiilor asumate față de Comisia Europeană

Legea decarbonizării reprezintă un jalon în PNRR ce trebuia îndeplinit până la finalul anului 2022 pentru ca României să i se aprobe a doua tranșă de fonduri. După o serie de modificări, Ordonanța de urgență 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost aprobată ca Legea nr. 334 în data de 5 decembrie 2022. 

Doar că o lună mai târziu, în 11 ianuarie 2023, în direcție contrară decarbonizării asumate în PNRR și prin lege, Guvernul a adoptat o HG privind aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional, fără compensare, de către Societatea Complexul Energetic Oltenia SA a terenului în suprafaţă de 106,3515 ha, în vederea realizării lucrării miniere de interes naţional şi de utilitate publică ,,Deschiderea şi punerea în exploatare a Carierei Timişeni-Pinoasa, judeţul Gorj, la o capacitate de 8.000.000 tone/an lignit”. 

„Nu doar că nu se reduc emisiile de CO2, dar această HG presupune defrișarea a peste 100 de hectare din fondul forestier fără compensare. Această prevedere a fost introdusă în Codul silvic adoptat în martie 2008, republicat, actualizat până la 4 ianuarie 2017. Defrișarea pădurilor și apoi arderea lignitului vor avea dublu efect negativ asupra mediului prin creșterea emisiilor de CO2 și reducerea capacității de absorbție a acestor emisii”, menționează Alexandra Doroftei, coordonator de campanie la Bankwatch România. 

Legea decarbonizării a suferit deja modificări substanțiale: 

• pe 14 decembrie, în OUG 175/2022 au apărut o serie de modificări impuse de Comisia Europeană: scoaterea rezervei tehnice și trecerea termocentralelor în conservare pe o perioadă de trei ani, după care acestea să fie eliminate din producție.  
• pe 28 decembrie 2022, la două săptămâni de la precedentele modificări, guvernul a dat HG nr. 1.573 prin care se aprobă amânarea închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe lignit şi a exploatărilor miniere aferente acestora și anume a celor 660 MW reprezentând unitățile Rovinari 3 și Turceni 7.  
• Hotărârea contravine și PNRR, și legii decarbonizării, documente importante prin care România și-a asumat în fața Comisiei Europene decarbonizarea sectorului energetic.

An nou, metehne (guvernamentale) vechi 

Scopul legii decarbonizării este stabilirea cadrului pentru realizarea procesului de decarbonizare a sectorului energetic și astfel reducerea de emisii de CO2, însă modificările repetate din ultima lună au exact efectul invers pe care și-l propune legea. Este evident că atât menținerea celor 660 de MW de producție din lignit, cât și deschiderea de noi perimetre miniere de exploatare a lignitului conduc la creșterea emisiilor de CO2. Cu atât mai mult, dacă termocentralele urmează să fie închise, în planul de restructurare al CEO fiind disponibil un calendar în care se va desfășura acest proces, este de așteptat ca și carierele să aibă același parcurs, ,,corelat cu necesarul de lignit”, astfel că ar trebui planificate și redactate „Planurile de închidere a activității (PIA) pentru fiecare carieră”, așa cum este prevăzut în lege.

În loc de decarbonizare, dublă poluare 

Conform rapoartelor anuale de mediu ale Complexului Energetic Oltenia (CEO), în perioada 2017 – 2021, CEO a avut o producție medie de aproximativ 18.488.787,8 tone de lignit din toate carierele pe care le exploatează.   

Conform HG adoptate pe 11 ianuarie, noua carieră de lignit are capacitatea de exploatare de 8.000.000 tone/an, aproape jumătate din producția medie de lignit anuală.  

Doar în 2022 s-au aprobat alte două HG, HOTĂRÂRE nr. 1.484 din 14 decembrie 2022 și HOTĂRÂRE nr. 1.411 din 22 noiembrie 2022, care, împreună cu HG 13/11.01.2023, ar duce la creșterea, cel putin în teorie, a producției de lignit cu 15,5 milioane tone/an, ceea ce ar face ca aproape întreaga producție de lignit a României să poată fi acoperită doar de aceste trei mine.