Între 2014 și 2020, proiectele bazate pe gaz fosil în România și Polonia au beneficiat de 230 de milioane de euro, respectiv 1,3 miliarde de euro din fonduri europene, conform unui raport publicat de CEE Bankwatch Network. Acum, în timp ce Uniunea Europeană caută să își consolideze obiectivele de reducere a emisiilor pentru a încetini criza climatică, guvernele celor două țări analizate de organizația de mediu plănuiesc o creștere semnificativă a investițiilor din fondurile UE în proiecte de gaze fosile – cu 400% în România și cu 50% în Polonia. Motivul? Regulile de finanțare ale Uniunii Europene sunt laxe în privința gazului. 

Fondurile europene precum Fondul de Modernizare, Fondurile de Coeziune și Fondul pentru Redresare și Reziliență sunt menite să ajute țările să-și îmbunătățească situația economică prin modernizarea infrastructurii energetice, printre altele. Totuși, alocările planificate în România și Polonia pentru perioada financiară 2021-2027, analizate de Bankwatch, riscă să crească dependența țărilor de gaze și să submineze inclusiv tranziția energetică.
În România, autoritățile au alocat cel puțin 1,7 miliarde de euro din fonduri UE pentru proiecte bazate pe gaz fosil, precum conversia centralei electrice de la Ișalnița sau creșterea capacității de înmagazinare la depozitul de gaze de la Bilciurești. 

„În perioada august 2022-ianuarie 2023, România a reușit să reducă consumul de gaze fosile cu aproximativ 25%. Aceasta a fost o realizare importantă, dar planurile guvernului ar putea să inverseze această tendință. Investițiile pe care le-am analizat conduc la o creștere de patru ori a finanțării infrastructurii de gaze din fonduri UE, față de alocările din perioada precedentă a bugetului UE. Aceasta ar fi o decizie riscantă care va crește foarte mult consumul de gaz. Guvernul trebuie să revizuiască aceste planuri și să renunțe la proiectele care nu contribuie la atingerea neutralității climatice”, a spus Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei gaze fosile la Bankwatch România.

Și în Polonia, proiecte de gaze precum terminalul de import de la Gdansk sau o schemă de subvenție pentru instalarea centralelor proprii pe gaz ar putea primi peste 2 miliarde de euro.
Ultimul an și jumătate ne-a arătat că gazul fosil nu este o sursă de energie sigură sau accesibilă. Dar guvernele încă au posibilitatea să folosească fondurile europene pentru extinderea infrastructurii pe gaze, pentru că finanțările europene permit acest lucru. Atât timp cât regulamentele fondurilor UE fac proiectele pe gaze eligibile, acestea vor perpetua vulnerabilitatea Europei în fața viitoarelor crize a combustibililor fosili, fie din cauza reducerii ofertei sau a creșterii prețurilor.

„Orice proiect sau schemă care adaugă un nou consum de gaze contravine flagrant încercărilor politicii UE de a reduce drastic consumul de gaze înainte de 2030”, se arată în raport. 

„Guvernele care încearcă să folosească banii publici ai UE pentru proiecte pe gaze fosile care ar funcționa mult după 2050 o fac în detrimentul propriilor cetățeni. Orice proiect de gaze fosile plătit din fonduri europene diminuează implicit investițiile extrem de necesare în eficiența energetică și surse regenerabile în Polonia, România și în toată Europa. Comisia Europeană trebuie să revizuiască urgent regulamentele de finanțare și să oprească folosirea banilor europeni pentru noi proiecte pe gaze”, a adăugat Gligor Radečić, coordonatorul campaniei de gaze fosile în CEE Bankwatch Network. 

Fondurile publice europene joacă un rol important în realizarea tranziției energetice a continentului. Dar nu ar trebui utilizate pentru combustibili fosili. Europa are nevoie acum de o creștere masivă a investițiilor în energie regenerabilă durabilă, în rețele de transport a electricității și în măsuri de reducere a cererii de energie care pot contribui atât la rezolvarea crizei climatice, cât și a crizei energetice. Ca acest lucru să fie posibil, factorii de decizie de la nivel european trebuie să actualizeze urgent cadrul legislativ care reglementează fondurile europene pentru a exclude investițiile în proiecte de gaze.  

 Raportul despre situația României poate fi citit aici. Raportul integral poate fi citit aici.