România a căzut pe locul 38 în ceea ce privește indicele de performanță climatică; China se află pe 37, SUA pe 55, iar India pe 10
Lipsa de ambiție în politicile climatice
Pe 9 noiembrie, la Glasgow a fost lansată cea de-a 17-a ediție a Climate Change Performance Index (CCPI), care măsoară performanța climatică a 60 de țări din lume, responsabile pentru peste 90% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES).
CCPI 2022 relevă faptul că nicio țară nu depune suficiente eforturi pentru a evita creșterea temperaturii globale cu peste 1,5°C. Țările Scandinave, Maroc și Marea Britanie sunt liderii protecției climatice, ocupând locurile 4-8. Primele trei locuri rămân vacante și în acest an, întrucât niciuneia dintre țările pentru care este atribuit un index climatic nu i-a fost acordat scorul maxim.
Devansată de țări precum Austria, Croația, Estonia, poziția României a scăzut cu fiecare an, situându-se acum în a doua jumătate a clasamentului, pe poziția 38. În 2020, țara noastră ocupa locul 30, iar în 2019 ne aflam pe poziția 24. Criteriile de evaluare vizează, în principal, emisiile de GES, utilizarea energiei, ponderea energiilor regenerabile și calitatea politicilor climatice.
„În ciuda declarațiilor președintelui Klaus Iohannis de la COP26, suntem departe de a ne atinge țintele climatice. Faptul că scădem tot mai mult în acest clasament arată inacțiunea și măsurile ineficiente pe care autoritățile le iau pentru protecția mediului. România a înregistrat un scor mic la energia regenerabilă, pentru care încă nu au fost puse în aplicare măsurile de stimulare a investițiilor, promise de mai bine de doi ani”, a spus Laura Nazare, Coordonatoarea campaniei de tranziție energetică, Bankwatch România.
„Implementarea priorităților climatice necesită capacitate și planificare strategică riguroasă din partea autorităților competente, precum și buna conlucrare cu actorii economici. Numai astfel este posibil ca tranziția către o economie fără emisii de carbon să reprezinte și o oportunitate economică reală pe termen lung. De asemenea, tranziția trebuie să fie una echitabilă din punct de vedere social, pentru a fi îmbrățișată de societate”, adaugă Radu Dudău, Director al think-tank-ului Energy Policy Group.
Experții CCPI notează că măsurile de atenuare a schimbărilor climatice ale României de până acum nu sunt suficient de cuprinzătoare și nici nu demonstrează coerența strategică necesară. Pentru reducerea emisiilor de GES, Guvernul se concentrează în principal pe gazele fosile (naturale) ca tehnologie cheie de tranziție. Într-o notă pozitivă, însă, în Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile au anunțat eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic până în 2032.
Din cauza creșterii lente a instalării de capacități de energie regenerabilă, proiecțiile arată că România nu își va îndeplini obiectivul UE de 32% surse regenerabile până în 2030, chiar dacă ponderea în mixul energetic este deja de 25%. Acest lucru ilustrează nevoia României de pune în aplicare politici mai ambițioase și scheme sau mecanisme de sprijin pentru revitalizarea sectorului. Experții notează în special un potențial semnificativ în energia eoliană offshore, pentru care guvernul va elabora în următoarea perioadă o strategie.
Majoritatea politicilor privind utilizarea energiei în transporturi, industrie și clădiri sunt cuprinse în PNRR. Ambiția generală, însă, este insuficientă, potrivit experților. În sectorul transporturilor, de exemplu, nu există încă un obiectiv de reducere a emisiilor de GES.
Pentru România, performanța general slabă în domeniul politicilor climatice naționale nu dovedește susținerea față de angajamentele Uniunii Europene privind reducerea emisiilor GES cu 55% până în următorul deceniu, precum și atingerea neutralității climatice în 2050
Dezvoltat de Germanwatch, NewClimate Institute și CAN, Climate Change Performance Index analizează și compară eforturile de atenuare a schimbărilor climatice din 60 de țări (plus UE în ansamblu) cu cele mai mari emisii. CCPI evaluează performanța fiecărei țări în funcție de patru categorii: Emisii de GES (40% din clasamentul general), Energie regenerabilă (20%), Utilizarea energiei (20%) și Politica climatică (20%). Secțiunea de politică climatică a CCPI, care evaluează performanța țărilor naționale și internaționale în domeniul politicii climatice, este posibilă cu sprijinul și contribuțiile continue a aproximativ 450 de experți în domeniul climei și energiei. Din România au contribuit cu date și evaluări Laura Nazare, Bankwatch România, Radu Dudău, EPG și Roxana Bucată, 2Celsius.