Bankwatch România și ClientEarth, o organizație non-profit internațională pentru dreptul mediului, au solicitat Comisiei Europene să respingă ajutorul de stat de peste un miliard de euro din Planul de Restructurare a Complexului Energetic Oltenia (CEO).
Cele două grupuri de protecție a mediului avertizează că folosirea bugetului public pentru restructurarea companiei constituie ajutor de stat ilegal, deoarece planul actual subminează obiectivul Pactului Ecologic European de decarbonizare a sectorului energetic și cel de atingere a neutralității climatice până în 2050. În loc să stabilească o dată de eliminare treptată a cărbunelui și să contribuie la tranziția companiei către producția de energie regenerabilă, ajutorul va permite CEO să continue arderea combustibililor fosili prin modernizarea unor instalații care utilizează cărbune, precum și prin înlocuirea unor capacități pe bază de cărbune cu centrale pe gaze fosile.
Observațiile vin ca răspuns la consultările organizate de Comisia Europeană după decizia de a deschide o investigație cu privire la evaluarea ajutorului de restructurare de 1,3 miliarde de euro care ar urma să fie acordat de Guvernul României Complexului Energetic Oltenia.
„Planul actual este în contradicție cu scopul pentru care ar trebui folosit acest ajutor de restructurare, de a susține CEO să devină o companie energetică viabilă, orientată spre viitor. Planul contravine normelor privind ajutoarele de stat, nefiind nici coerent, nici de perspectivă, și încurajează CEO să mențină status quo-ul și să folosească în continuare combustibilii fosili. Ne așteptăm ca instituția europeană să observe acest lucru și să acționeze în consecință”, a declarat Juliette Delarue, avocată specializată în ajutoare de stat în cadrul ClientEarth.
Observațiile organizațiilor arată că ajutorul de restructurare va oferi, de asemenea, un avantaj competitiv pentru CEO, pe care compania nu ar putea să îl obțină în condiții normale de piață. Ajutorul de restructurare va fi utilizat pentru a plăti certificatele de carbon din sistemul UE ETS, pe care CEO nu și le poate permite de câțiva ani. Guvernul român a plătit deja către CEO 241 milioane de euro pentru a-și achita certificatele pentru 2020 fără a aștepta aprobarea Comisiei. Dacă instituția europeană va constata că plățile încalcă legislația UE, CEO ar putea fi obligat să ramburseze suma totală acordată până în prezent.
Restructurarea companiei este necesară din cauza pierderilor CEO din ultimii ani, provocate parțial și de creșterea prețului certificatelor CO2. Ajutorul pentru restructurare vine la un an după ce Comisia a aprobat un împrumut de salvare pentru CEO de 251 milioane de euro, acordat de Guvernul României pentru plata certificatelor de carbon aferente anului 2019.
Bankwatch România și ClientEarth au depus o plângere la Comisie anul trecut împotriva ajutorului pentru salvare. Cele două organizații au semnalat și faptul că printr-o serie de Hotărâri de Guvern, statul român a transferat în mod ilegal peste 6 milioane de euro din bugetul de stat în conturile CEO pentru exproprieri pentru extinderea minelor de cărbune.
Alexandru Mustață, coordonator de campanii la Bankwatch România, a declarat: „Complexul Energetic Oltenia produce peste 90% din energia electrică pe bază de cărbune și este cel mai mare poluator din țară. Întrucât economia din Gorj este dependentă de CEO, planul de restructurare al companiei ar trebui să sprijine și tranziția justă a regiunii. În realitate, planul pune în pericol redezvoltarea economică și nu stabilește o dată pentru renunțarea la cărbune. Guvernul României ar trebui să accepte situația și să ajute CEO și comunitățile miniere în tranziția către un viitor mai durabil, și nu să gireze investiții nesustenabile.”
Prin intermediul sprijinului financiar european amplu acordat pentru protecția mediului și tranziția energetică în perioada 2021-2027, Complexul Energetic Oltenia ar putea deveni o companie viabilă dacă autoritățile române vor prezenta un plan care să alinieze activitățile companiei la obiectivele de decarbonizare ale sectorului energetic, întrucât numai în acest fel poate contribui la restabilirea viabilității CEO pe termen lung.
Comisia Europeană va analiza observațiile prezentate de părțile interesate cu privire la investigația deschisă și va avea 18 luni la dispoziție pentru a lua o decizie finală. În teorie, CEO nu ar trebui să primească niciun ajutor de stat până când Comisia nu ia o decizie.
Despre Bankwatch România
Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.
Despre ClientEarth
ClientEarth este o organizație non-profit care folosește legea pentru a crea schimbări sistemice care protejează Pământul pentru -și alături de- locuitorii săi. Abordăm schimbările climatice, protejăm natura și oprim poluarea, împreună cu parteneri și cetățeni din întreaga lume. Tragem la răspundere industria și guvernele și apărăm dreptul tuturor la o viață sănătoasă. Din birourile noastre din Europa, Asia și SUA modelăm, implementăm și aplicăm legea, pentru a construi un viitor pentru planeta noastră în care oamenii și natura să se poată dezvolta împreună.
Note către editor:
Planul de restructurare și decarbonizare notificat Comisiei Europene în august 2020 nu este încă publicat. Planul de restructurare prevede că din cele 12 unități pe bază de cărbune pe care compania le deține în termocentralele Rovinari, Turceni, Ișalnița și Craiova, cinci unități vor fi închise între 2021 și 2026 și termocentrala Craiova va fi externalizată. Planul anticipează, de asemenea, închiderea a trei din nouă mine de lignit. În plus, CEO va construi termocentrale pe bază de gaze fosile de 1320 MW și 725 MW de energie solară regenerabilă (sau 109 MW conform documentului de investigație al Comisiei), aproximativ 4% din producția de electricitate a companiei.
Comisia subliniază, de asemenea, că planul CEO se bazează pe o proiecție optimistă conform căreia prețul certificatelor de carbon va ajunge la 31 de euro în 2030. Cu toate acestea, realitatea din piață este foarte diferită. Prețul ETS a ajuns la 43 de euro în 2021, iar experții se așteaptă să crească la peste 50 de euro în 2030.
