Noi plângeri la Comisia Europeană pentru ajutoare de stat posibil ilegale acordate Complexului Energetic Oltenia

Bankwatch România a solicitat Comisiei Europene (CE) să analizeze ajutoarele de stat acordate Complexului Energetic Oltenia (CEO) de către Guvernul României pentru exproprierile în vedea extinderilor mai multor cariere și plata certificatelor de emisii de CO2.

Este vorba despre exproprierile privind extinderile carierelor Jilț Nord, Jilț Sud, Roșia și Roșiuța din 2015 și 2018 subvenționate prin Hotărâri de Guvern, dar și pentru depozitul de cenușă din Valea Mănăstirii, în cazul căruia hotărârea nu a fost încă adoptată. Astfel, CEO a primit ajutoare de stat în valoare de 6,6 milioane euro pentru plata exproprierilor și ar urma să fie subvenționat cu încă 580 mii euro pentru exproprierile în cazul depozitului.

Ajutoarele de stat nu au fost notificate Comisiei Europene înainte de acordare și nu sunt compatibile cu normele europene. Acestea din urmă nu permit scheme de sprijin pentru extracția combustibililor fosili. Deși proiectele sunt considerate „de utilitate publică de interes național”, Guvernul nu a adus dovezi clare pentru care extiderea carierelor este o necesitate pentru securizarea aprovizionării cu energie, aceste motivări fiind obligatorii în aceste cazuri.

În cazul certificatelor pentru emisii de CO2, ajutoarele de stat au fost acordate sub forma unor împrumuturi și garanții de la EximBank, bancă de stat, pentru plata certificatelor din 2018 și un împrumut de salvare fără dobândă acordat de trezorerie pentru certificatele din 2019. Or, ajutoarele vin în contradicție cu scopul pentru care a fost creată schema UE de comercializare a emisiilor de CO2, de decarbonizare a sistemului energetic european.

„Ca orice producător de energie, Complexul Energetic Oltenia ar trebui să își acopere cheltuielile cu certificatele de emisii de CO2 din bugetul propriu. Este clar că până în 2030 nu ne vom mai putea baza pe cărbune – este deja prea costisitor și poluant. Statul român ar trebui să nu mai ignore oportunitățile pentru o tranziție justă și să folosească bugetul de stat pentru dezvoltarea regiunilor miniere, nu pentru a ține artificial în viață o tehnologie depășită”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România.

Concret, pentru anul 2018, EximBank a acordat CEO un împrumut în valoare de 17 milioane euro și 70% din garanțiile pentru împrumuturi de 89 milioane euro de la bănci private. Pentru același scop, guvernul planifica în 2019 să acorde o schemă sprijin denumită „taxa de adecvanță pentru CEO”, prin care timp de 10 ani toți consumatorii de energie ar fi contribuit la plata a 67,7 milioane certificate de emisii (aprox. 1.8 miliarde euro). Nici în acest caz intenția nu s-a comunicat la Bruxelles, însă nici Guvernul nu a luat o decizie finală în acest sens.

O a doua schemă este cea de ajutor de salvare în valoare de 251 milioane euro fără dobândă, care va fi acordat pentru emisiile din 2019 de Trezoreria Națională. Dacă CEO nu va rambursa suma în șase luni, foarte probabil având în vedere datoriile companiei, va primi și un ajutor de restructurare. Plângerea motivează și de ce ajutorul de salvare nu ar fi trebuit aprobat: schema de sprijin pentru restructurare va fi folosită în practică pentru construirea unor unități pe gaze naturale, adică înlocuirea unui combustibil fosil cu altul.

Dacă Comisia va decide că ajutoarele de stat pentru exproprieri sau pentru plata emisiilor au fost ilegale, banii acordați vor trebui recuperați. În contextul în care Comisia Europeană a făcut apel la încetarea subvențiilor pentru combustibili fosili în cadrul propunerii Pactului ecologic european, este greu de crezut că ajutore la CEO sau către alte companii generatoare de emisii vor mai putea fi acordate în viitor.