Edilul afirmă că, în legislatura trecută, proiectul acestei investiţii a obţinut aprobarea Consiliului Local „pe sub masă”, fără să fi fost inclus pe vreo ordine de zi. Mai mult chiar, are şi PUZ şi Certificat de urbanism şi aviz de mediu. Unul dintre investitori este pensionar, fost colonel rus de contrainformaţii…
Recent, membrii organizaţiei ecologiste Greenpeace au protestat împotriva proiectului Enel de a construi o termocentrală pe cărbuni în imediata apropiere a municipiului Galaţi.Pentru a-şi argumenta protestul, membrii organizaţiei au dat publicităţii un raport privind impactul viitoarei investiţii a firmei italiene Enel (şi nu numai) asupra sănătăţii populaţiei şi economiei din Galaţi, raport care concluzionează alarmant: „Ar îneca oraşul în poluare timp de 40 de ani!”.

Conform acestui raport, întocmit de specialişti care activează ca voluntari în Greenpeace: “Poluarea atmosferică generată de viitoarea termocentrală va cauza, anual, moartea prematură a 40 de persoane. Timp de patru decenii, aceasta ar polua atât aerul din Galați, cât și din alte orașe, precum Constanța, Călărași, București, Iași, afectând sănătatea a milioane de români. Termocentrala nu va oferi societății avantaje notabile nici din punct de vedere economic, fiindcă firma italiană Enel a ales să o construiască în Zona Liberă Galați, astfel încât să nu plătească taxe la stat pentru cărbunele importat din Ucraina. Milioanele de tone de cărbune astfel importat ar urma să fie transportate pe Dunăre, cu influențe uşor de imaginat asupra mediului natural.”

Pus în faţa faptului împlinit “pe sub masă”

Protestul activiştilor Greenpeace a atras atenţia primarului Marius Stan. Acesta însă a descoperit cu surprindere că, din punct de vedere administrativ şi birocratic, predecesorii săi au apucat să „arunce zarurile” cu o discreţie remarcabilă.
„Am fost consilier patru ani de zile, între 2008 şi 2012, şi vă dau cuvântul meu de onoare că, în nicio şedinţă, n-a fost pe ordinea de zi, nici măcar la comisii, acest proiect. Cu toate astea, am constatat uluit că este deja aprobat de Consiliul Local. Mai mult, din nefericire pentru noi, a obţinut chiar şi Planul Urbanistic Zonal. Mai are nevoie de avizarea Ministerului Mediului. Norocul nostru ar fi că, aflându-ne într-o zonă transfrontalieră, mai sunt necesare avize de mediu şi de la Ucraina şi Moldova. Totuşi, având în vedere că vor arde cărbune din Ucraina, cred ca le vor obţine. Nu-mi rămâne decât să le arăt obrazul celor care au trecut pe sub masă un proiect pentru care ar fi trebuit făcut un referendum local”, a afirmat Marius Stan

Semnal de alarmă

Dacă edilul din legislatura trecută „dribla” întrebările legate de construirea termocentralei pe cărbune la Galaţi, actualul primar a exprimat public o poziţie tranşantă.
„Îmi fac datoria şi trag un semnal de alarmă. Astăzi, în 2012, o termocentrală pe cărbune în Zona Liberă – acolo se intenţionează construirea ei – înseamnă un dezastru pentru Galaţi, din punct de vedere al mediului!”, a declarat Marius Stan.

Aprobare „cu două mâini”

Primarul a declarat că acordă tot sprijinul filialei locale a Partidului Ecologist Român (PER) în demersul organizării unui referendum care să le ofere gălăţenilor posibilitatea de a se pronunţa împotriva construirii termocentralei Enel.

„Am dat cu două mâini avizul solicitat de cei de la PER Galaţi pentru organizarea referendumului. Vor fi corturi amplasate în principalele zone de interes public cu trafic pietonal intens. Rog mass-media să îndemne populaţia să meargă la aceste corturi şi să semneze pentru a pune stop acestui proiect catastrofal pentru Galaţi. Numai asta ne mai lipsea pe lângă toate bubele pe care le mai aveam”, a mai declarat primarul municipiului Galaţi.

Gălăţenii se pot apăra şi singuri

Administraţia Zonei Libere Galaţi are un interes evident în realizarea acestui proiect: încasarea taxei uriaşe de concesionare, pentru o perioadă de 40 de ani, aferentă unei suprafeţe de teren de aproape 40 de hectare. Această taxă inseamnă profit şi deci lefuri şi prime consistente.

Oficial, argumentele invocate anul trecut de Angela Ivan, directorul Zonei Libere sunt altele: „Această investiţie dezvoltă cumva pe orizontală şi mediul de afaceri local. Numai dacă stăm să ne gândim la banii din impozite care vor merge la Consiliul Local, dar şi la locurile de muncă create. Chiar nu contează toate aceste lucruri?! Mai lipseşte ca şi zona industrială să fie transformată în arie naturală protejată”.

Nu este foarte clar pe ce s-ar percepe aceste impozite având in vedere regimul investiţiilor în Zona Liberă. Poate pe salariile personalului acestei instituţii şi eventual pe ale celor doar aproximativ 100 de gălăţeni care vor lucra în termoelectrocentrala cu un grad de automatizare ridicat.

În plus, toată energia produsă va fi exportată, iar zgură radioactivă (deocamdată doar cu radon) pentru drumuri, avem berechet în halda de lângă combinat.

Cât depre principala instituţie care ar trebui să sufle şi în iaurt, nu doar în praful antrenat de vânt din viitoarea haldă de zgură, respectiv Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM), aceasta şi-a dat avizul pentru construrea centralei.

Din punctul de vedere al ARPM, exprimat tot anul trecut de către Robert Mihai Rusu, directorul adjunct al instituţiei, în faţa Comisiei de Dialog Social: „Având în vedere că planul (construrii termocentralei n.red.) respectă cerinţele legislaţiei protecţiei mediului, ARPM a luat decizia emiterii avizului de mediu”.

Culmea este că avizul favorabil al Agenţiei a fost emis în ciuda împotrivirii argumentate a Administraţiei Parcului natural Lunca joasă a Prutului, iar argumentele n-au fost ale unui „Gică Contra”, ci ale unui Consiliu Ştiinţific format din specialişti de marcă de la Academia Română, de la Muzeul de Ştiinţele Naturii şi de la universităţi din ţară.

Investitor din serviciile secrete ruse

Potrivit unui articol publicat de portalul de ştiri Evz.ro, în megaproiectul de la Galaţi, unul dintre investitori este colonel în rezervă al serviciilor secrete ruse.

„ Sub numele Global Power Investment (GPI), un consorţiu de trei firme, începe construcţia celei mai mari termocentrale pe cărbune din sud-estul Europei, pe un teren de 36,5 de hectare. Investiţia: 2 miliarde de euro.

În GPI se întâlnesc trei grupări de afaceri pe bani publici: holdingul italian ENEL (85%), traderul de energie Romelectro (5%) şi SRL-ul bucureştean Global International 2000 (10%). Ultimul, un paravan al intereselor ruseşti în România.

Sediul Global International 2000 e chiar în clădirea fostei misiuni comerciale sovietice.
Acţionar majoritar e colonelul (r) GRU Boris Golovin, asociat cu Horia Bejan, fost director în Ministerul Industriilor. Anul trecut, EVZ a dezvăluit că Golovin, Bejan şi colonelul SRI Vasile Stângă au fost implicaţi în recuperarea unei datorii istorice a URSS. Prin Global, au livrat huilă pentru centrala „Mintia-Deva”. La preţuri umflate.

Un al treilea asociat din Global e Victor Ustinov – fost ataşat comercial al Rusiei la Bucureşti. Acum, Ustinov este reprezentantul Engineering Company Ziomar, casa de comerţ a companiei ruseşti de stat, ZiO Podolsk – producător de utilaje nucleare, implicat în programul de îmbogăţire a uraniului din Iran şi controlat de Atomenergomash, un pilon al industriei nucleare ruseşti. Prin Ziomar, ZiO Podolsk deţine acţiuni în controversata Global International 2000.

Terenul de 36,5 ha pe care se ridică termocentrala a fost concesionat, în august 2007, de firma lui Golovin de la Administraţia Zonei Libere Galaţi. Contractul e valabil 49 de ani (cu drept de prelungire pentru încă 24), iar redevenţa e confidenţială. Ruşii participă în afacere şi cu materia primă: cărbunele adus de Mechel din Urali.

Alunecos, Golovin face pe niznaiul: „Eu sunt un simplu acţionar, nu ştiu ce să vă spun. Dar, ce, e vreo problemă? Am câştigat licitaţia acolo. (…) Noi am făcut proiectul şi Enel a venit la noi. Nu ştiu în ce stadiu sunt, întrebaţi la Enel”, se afirmă în articolul din Evz.ro.