Răstolița: Distrugere majoră pentru energie minimă

Update:

Luni, 3 februarie 2025, Bankwatch România și Declic au depus o cerere de anulare a acordului de mediu recent emis pentru defrișări de pădure în vederea finalizării hidrocentralei Răstolița. Contestația vizează aspecte ale proiectului controversat, precum evaluarea incompletă a impactului asupra mediului și încălcări procedurale grave care pun sub semnul întrebării legalitatea întregului proces de autorizare.

Bankwatch România și Declic au depus o cerere de suspendare a acordului de mediu recent emis pentru defrișări de pădure în vederea finalizării hidrocentralei Răstolița, un proiect controversat care amenință unul dintre ultimele habitate ale lostriței din România.

Contestația vizează multiple aspecte critice ale proiectului, de la evaluarea incompletă a impactului asupra mediului până la încălcări procedurale grave care pun sub semnul întrebării legalitatea întregului proces de autorizare. Primul termen de judecată este stabilit pe data de 14 ianuarie 2025.

O evaluare fragmentată și incompletă

Principala problemă identificată de ONG-uri este lipsa unei analize integrate a întregului proiect. Raportul de evaluare a impactului asupra mediului (RIM) se concentrează exclusiv pe defrișări, ignorând efectele majore ale lucrărilor hidrotehnice asupra solului, apei și biodiversității.

APM Mureș își depășește în mod flagrant atribuțiile. Acordul de mediu este emis pentru totalitatea lucrărilor rămase până la finalizarea proiectului, deși RIM analizează doar impactul defrișărilor. Și toate astea fără respectarea cadrului legal pentru consultările publice. Acordul de mediu a fost emis chiar în ziua în care s-a încheiat perioada de transmitere a observațiilor. Este evident că nici nu au încercat o analiză a observațiilor, emiterea acordului era hotărâtă deja„, declară Vlad Popescu, directorul Bankwatch România.

Costul real: 39 de hectare de infrastructură naturală

Proiectul prevede defrișarea a 39 de hectare de pădure în arii naturale protejate care în prezent stochează aproximativ 20.000 tone de CO2. Siturile Natura 2000 din zonă sunt vitale pentru specii protejate precum Carabus hampei, Osmoderma eremita și Hucho hucho. Dincolo de rolul său în conservarea biodiversității, pădurea funcționează ca o infrastructură naturală esențială pentru prevenirea inundațiilor.

Un proiect ancorat în trecut

Proiectul se bazează pe o autorizație de construire emisă în 1990 – un document vechi de peste trei decenii. De atunci, totul s-a schimbat: standardele de mediu, normele de siguranță, tehnologiile de construcție și, cel mai important, condițiile din teren. Debitul râului este acum semnificativ mai mic decât în perioada când a fost proiectată hidrocentrala, iar schimbările climatice au modificat dramatic contextul în care ar urma să funcționeze acest proiect.

0,081% energie, 100% distrugere

Pentru o contribuție de doar 0,081% din producția anuală de energie a României (46,3 GWh), proiectul ar avea un impact devastator asupra mediului. Ar distruge habitate protejate și ar compromite unul dintre ultimele locuri de reproducere ale lostriței, încălcând multiple directive europene de mediu. Mai mult, prin eliminarea protecției naturale oferite de pădure, ar crește semnificativ riscul de inundații în zonă.

„Dacă independența energetică ar fi un incendiu major ce trebuie controlat, Răstolița ar fi echivalentul unui șervețel umed încercând să stingă flăcările. Efortul este simbolic, dar lipsit de impact real”, se arată în cererea de suspendare.

De ce contestația e crucială

Cererea de suspendare vine într-un moment critic. Odată continuate, lucrările ar produce prejudicii ireversibile asupra mediului. Argumentul vehiculat de autorități cum că răul ar fi fost deja produs prin lucrările executate până acum nu stă în picioare. Atâta timp cât Răstolița încă curge liberă pe segmentul dintre baraj și Mureș, lostrița se poate înmulți în locuri care au fost deja documentate. Odată cu punerea în funcțiune a centralei însă debitul râului va scădea dramatic și impactul real al proiectului va deveni vizibil. 

Impactul se va simți și asupra vieții din râul Mureș prin fenomenul de hydropeaking (eliberarea discontinuă a apei prin turbine ca urmare a vârfurilor de cerere de energie). ”Hidropeaking-ul este extrem de periculos pentru fauna sălbatică, majoritatea peștilor neputând să se adapteze la aceste schimbări de nivel ale apei, iar efectele asupra râului Mureș vor fi semnificative în aval”, avertizează Andrey Ralev, expert în biodiversitate și campaigner CEE Bankwatch Network. 

Soluția nu este de a supune și mai mult natura voinței noastre, prin construirea unor versiuni mai mari, mai înalte și mai lungi ale infrastructurii hidroenergetice”, subliniază organizațiile. „Soluția este de a lucra mai mult cu procesele naturale, mai degrabă decât împotriva lor, și de a repara ciclul apei, mai degrabă decât de a continua să îl distrugem„.