Provocări și soluții pentru viitorul sustenabil al termoficării în Iași
Sistemul de termoficare al municipiului Iași reprezintă una dintre cele mai importante infrastructuri publice, cu puternică influență asupra confortului termic pentru mii de locuitori. Cu toate acestea, problemele legate de infrastructura învechită, pierderile mari de agent termic și modul de producție a acestuia ridică îndoieli cu privire la viitorul sistemului.
Sistemul de încălzire centralizată din Iași a debutat în 1886, când Teatrul Național a fost printre primele clădiri încălzite cu abur și iluminate electric. Dezvoltarea semnificativă a infrastructurii de încălzire a urmat în anii ’60 și ’80, când au fost construite CET I și CET II, operând inițial pe cărbune.
În ultimele decenii, lipsa unor investiții majore și eficiente a dus la degradarea infrastructurii, iar pierderile de agent termic au devenit o problemă constantă. Conform datelor furnizate de administrația locală, media pierderilor în ultimii 3 ani este de peste 47%. Aceste pierderi au efecte directe asupra locuitorilor care primesc mai puțină căldură și la un cost mai ridicat, dar și asupra costurilor administrației locale.
Pentru ca sistemul să funcționeze în continuare, administrația îndatorează bugetul local în fiecare an cu milioane de euro. Doar pentru iarna 2024-2025 subvenția pentru funcționare se ridică la 30 de milioane de euro.
Subvențiile acordate de primărie sunt mari, dar insuficiente pentru a acoperi costurile de operare și de întreținere, ceea ce duce la o presiune constantă pentru creșterea prețurilor la gigacalorie.
În plus față de subvențiile oferite, primăria s-a confruntat cu costuri semnificative legate de sursele de energie utilizate, în special pentru combustibilul folosit în sistemul de termoficare. Potrivit Reporter de Iași, în iarna 2022-2023 primăria a cheltuit 50 de milioane de euro pentru cărbune, un combustibil pe care doar alte 2 orașe din România îl mai folosesc, pentru că există mine de lignit în apropiere și costurile cu transportul sunt reduse. La Iași, însă, până iarna trecută, cărbunele este importat chiar și din țări precum Africa de Sud, Columbia sau Kazahstan.
Cum arată sistemul de termoficare acum?
În acest moment există peste 98 de kilometri de rețea magistrală de transport și 124 de kilometri de rețea de distribuție. Conform primăriei, peste 37% din rețeaua de transport se află într-o stare deteriorată. În ceea ce privește rețeaua de distribuție situația este chiar mai rea, procentul fiind de peste 42%. Acest lucru înseamnă pierderi atât pentru municipalitate, cât mai ales pentru populația care este racordată la sistem.
Numărul de gospodării racordate în vara aceasta la sistem este de 22.674, 265 de clădiri publice și 512 clădiri comerciale. Printre cartierele cu cele mai multe locuințe racordate la sistem se numără Tătărași (cu 4686), Socola (2382) și Bularga (1910).
Harta a fost realizată pe baza datelor oferite de Primăria Municipiului Iași în luna august 2024.
Numărul celor racordați la sistemul de termoficare este în scădere. Conform datelor oferite de primărie, numărul celor racordați la sistem a scăzut cu puțin peste 500 din 2021 până în 2024, însă, conform mai multor articole din presa locală, numărul apartamentelor debranșate în ultimii ani este mult mai mare. Potrivit Reporter de Iași, „la plecarea companiei Veolia din Iași, în 2021, numărul scăzuse sub 28.000 de apartamente”.
Cum este văzut sistemul de termoficare de către utilizatorii finali?
În cadrul unui articol despre problema termoficării din publicația Iașul nostru, am integrat un sondaj de opinie prin care ne-am propus să aflăm percepția localnicilor cu privire la sistemul de termoficare al orașului. Sondajul, cu un număr relativ mic de respondenți, oferă o perspectivă limitată și nu poate să fie reprezentativ pentru întreaga populație a municipiului Iași.
Aceste date sugerează o tendință clară în utilizarea sistemului de încălzire din Iași. Conform rezultatelor, 67% dintre respondenți se bazează în prezent pe centralele de apartament, în timp ce 31% sunt încă conectați la sistemul de termoficare centralizat. De asemenea, 44% dintre cei intervievați au fost conectați la sistem, dar s-au debranșat în ultimii ani, iar 23% nu au avut niciodată acces la acesta, evidențiind astfel o tendință semnificativă de debranșare, subliniată și în presa locală.
Chiar dacă municipalitatea suportă din bugetul local o parte din prețul gigacaloriei, peste 63% dintre respondenții racordați la sistem au observat o creștere semnificativă a costurilor în ultimii ani, 64% dintre aceștia luând în calcul deconectarea de la sistemul centralizat în viitor.
Percepția respondenților cu privire la integrarea surselor regenerabile în sistemul de termoficare este una pozitivă, peste 87% susțin integrarea acestora în sistem (33% fiind motivați în cazul în care ar exista o reducere a costurilor). De asemenea, pentru 82% dintre aceștia reducerea impactului asupra mediului prin utilizarea unui sistem de termoficare este importantă sau foarte importantă.
Sondajul a fost realizat în mediul online în intervalul 15 septembrie – 25 octombrie 2024 și a avut un număr de 39 de respondenți. Pentru o imagine completă, un sondaj suplimentar mai bine promovat sau alte metode de colectare a datelor ar putea ajuta la obținerea unor concluzii mai robuste și mai reprezentative pentru întreaga comunitate.
Investiții și perspective pentru viitor
În ultimii 5 ani, din rețeaua magistrală de transport al energiei termice au fost reabilitați 41.8 kilometri, iar din rețeaua de distribuție 73.4, inclusiv reabilitarea unor puncte termice sau înlocuirea acestora cu module termice.
În urma investițiilor realizate în ultimii ani de către administrația locală, rămân peste 48 de kilometri de rețea de transport, respectiv peste 60 kilometri de rețea de distribuție de reabilitat. Aproape jumătate din total.
Pe lângă aceste investiții, perspectivele de viitor ale producerii energiei termice nu par să fie luate în calcul, chiar dacă există multe modele de bună practică. În acest moment se discută doar despre concesionarea sistemului de termoficare și retehnologizarea CET 2 Holboca, centrală care a funcționat pe cărbune și trebuie închisă până în 2025.
Cu toate acestea, eficientizarea și reducerea emisiilor sistemelor de termoficare este încurajată la nivelul Uniunii Europene. O parte din banii investiți până acum de primăria Iași vin din partea Uniunii, dar există și alte surse.
Un viitor mai verde?
Printre obiectivele declarate de administrația locală se numără și dezvoltarea surselor regenerabile de energie pentru termoficare, iar în Uniunea Europeană, dar și în România, există astfel de modele care pot fi aplicate la nivelul Iașului.
Spre exemplu, pompele de căldură de mari dimensiuni pentru înlocuirea actualelor CET-uri reprezintă o oportunitate modernă și prietenoasă cu mediul înconjurător. Tehnologiile au o eficientă ridicată, iar pe termen mediu investiția ajunge să fie foarte profitabilă. Astfel de proiecte sunt din ce în ce mai întâlnite în Finlanda, Danemarca sau Austria. O altă modalitate sustenabilă este reprezentată de captarea căldurii reziduale din procese industriale, sisteme de ventilație sau echipamente de răcire. Un astfel de proiect este dezvoltat în Varșovia, unde municipalitatea va utiliza căldura reziduală provenită din sistemul de ventilație de la metrou pentru încălzirea locuințelor și a clădirilor.
În România există un studiu realizat de Institutul de Studii și Proiectări Energetice pentru municipiului Motru, care demonstrează avantajele de mediu și viabilitatea economică a unui astfel de sistem bazat pe pompe de căldură, comparativ cu investiția într-o termocentrală pe gaz fosil sau biomasă. Utilizarea potențialului de energie solară în combinație cu pompele de căldură sol-apă este mai ușor de gestionat și mai sigură din perspectiva continuității și siguranței în alimentarea cu energie termică.
De asemenea, există diferite surse de finanțare nerambursabile disponibile. Exemple în acest sens fiind viitorul Program Național de Investiții în „Energie Verde” care oferă acces la surse de finanțare prin intermediul Ministerului Energiei, diferite fonduri europene sau parteneriatele public-private avantajoase pentru administrația locală. Prin astfel de programe pot fi implementate investiții în producerea energiei din surse regenerabile. În acest mod, administrația locală poate realoca fonduri pentru modernizarea și eficientizarea rețelei de transport și distribuție a agentului termic.
În timp, integrarea surselor regenerabile în alimentarea cu apă caldă și căldură poate contribui la creșterea performanței sistemului, cu implicații directe asupra clienților finali.