Mining And Coal Power Plants
Minele de lignit și termocentralele pe cărbune din România au depășit în numeroase rânduri limitele legale în ceea ce privește emisiile (dixid de azot, dixid de carbon și oxid de sulf) dar și în ceea ce privește poluarea aerului, poluarea apei, poluarea fonică și poluarea solului. România este una din țările cu cel mai divers mix energetic din Europa, astfel, eliminarea cărbunelui din producția de energie electrică, până în 2030, reprezintă un țel realist și necesar având în vedere acordul de la Paris care stipulează emisii zero până în 2050.
Pentru a ne atinge acest scop, munca noastră s-a concentrat asupra limitării extinderilor carierelor de lignit deținute de Complexul Energetic Oletenia (CEO) în Județul Gorj printr-o serie de procese care contestă Autorizatia Integrată de Mediu pentru extinderea acestora. Totodată, exproprierile necesare pentru aceste extinderi au făcut necesară implicarea noastră în susținerea comunităților locale și asistarea lor în negocierile și uneori chiar procesele avute cu CEO. Unul din cele mai bune exemple în acest sens este campania pentru a salva satul Runcurel, inițiată cu Greenpeace în 2016. Sumele platite pentru aceste exproprieri de către CEO nu reflectau valoarea reală a terenurilor și bunurilor deținute de localnici.
Cei mai afectați de mineritul de suprafață și de poluarea termocentralelor pe cărbune sunt localnicii. Pentru a putea determina dacă limitele poluării aerului sunt depășite, am folosit un aparat de monitorizat poluarea cu pulberi în suspensie, responsabile pentru un numar semnificativ de decese premature. Atât măsurătorile din 2017 din comuna Roșia de Jiu cât și cele din 2018 din Roșiuța au avut rezultate îngrijorătoare, limitele fiind depășite majoritatea zilelor în care aparatul a funcționat în ambele localități. În acelaș timp, poluarea fonică este o altă problemă cu care localnicii se confruntă. Satele Roșia și Rogojel sunt înconjurate de termocentrala Rovinari și minele Pinoasa, Tismana și Roșia. Aici cărbunele este transportat direct în termocentrală folosind benzi transportoare construite la doar câțiva metri de curțile localnicilor. În acest caz, am subcontractat o firmă care se ocupă cu măsurarea poluării fonice care a determinat că zgomotul depășește limitele legale. De asemenea, am produs și un scurt film menit să prezinte viețile oamenilor din aceste localități extrem de poluate.
Cărbune în Balcani
Spre deosebire de majoritatea statelor din UE, guvernele din Balcanii de Vest plănuiesc construirea de noi termocentrale pe lignit în următorii ani. Aceste planuri merg în direcția opusă față de atingerea obiectivelor Acordului de la Paris de limitare a impactului schimbărilor climatice și de menține creșterea temperaturii medii globale la maxim 1,5 grade Celsius față de perioada pre-industrială. Pentru atingerea acestor obiective este necesară eliminarea totală a cărbunelui din producția de energie la nivel global până în 2040.
Toate proiectele promovate de guvernele țărilor din Balcani au, însă, probleme serioase în ceea ce privește viabilitatea economică, respectarea standardelor de mediu aplicabile în UE și respectarea legislației de mediu. Toate aceste probleme s-ar reflecta, în cele din urmă, în prețul plătit de consumatorul final. Cu excepția termocentralei de la Stanari, din Bosnia și Herțegovina, toate celelale proiecte sunt mult întârziate.
Obiectivul nostru este de a susține organizațiile locale partenere din statele din Balcanii de Vest în eforturile lor de a opri construcția de noi termocentrale pe cărbune și extinderea minelor, și de a accelera tranziția către un sistem energetic efficient și bazat pe surse regenerabile de producție.
Împreună cu partenerii din regiune am reușit până în prezent să prevenim construcția a trei noi termocentrale pe lignit, și niciunul din proiectele pe care le urmărim nu a intrat în faza de construcție în ultimiii 5 ani, însă pericolul rămâne prezent. Proiectele urmărite pot fi împărțite în 3 mari categorii, în funcție de viteza cu care avansează și sprijinul politic de care se bucură:
- Prima generație – acestea se așteaptă că vor intra în faza de construcție până în 2020, având deja contracte de finanțare și fiind pațial autorizate. Capacitate totală: 1.8 GW
- Generația a doua – cele care avansează mai greu decât proiectele de primă generație, și care nu au obținut încă nicio autorizație sau cele deținute au expirat. Totuși, aceste proiecte sunt menționate în documente oficiale, precum strategii energetice, iar unele sunt susținute. Capacitate totală: 4.43 GW
- Generația a treia – într-o fază incipientă. Construcția lor, dacă va mai avea loc până la urmă, nu va incepe înainte de 2025-2030. Cu toate acestea, nu există un anunț oficial în sensul anulării acestora. Capacitate totală: 2.5 GW