Motru, 9 martie 2017. După ce în 2016 instanța a anulat definitiv toate cele 5 acorduri de mediu pentru extinderea carierelor de lignit din Gorj contestate de Asociația Bankwatch, Tribunalul București acceptă în premieră suspendarea unui nou acord de mediu. Este vorba despre cariera Lupoaia, pe care Complexul Energetic Oltenia intenționează să o extindă cu 1028 de hectare, din care peste 500 ha sunt în prezent ocupate de pădure. Dacă acordul nu era suspendat, întreaga suprafață ar fi fost defrișată și excavată.

Conform articolului 14 din Legea 554/2004, “hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept”, așadar acordul este suspendat și cariera ar fi trebuit să își înceteze extinderea începând cu data de 3 martie, când s-a pronunțat instanța. Însă o echipă Bankwatch prezentă astăzi în județul Gorj a constatat că atât excavatoarele, cât și utilajele de haldat ale carierei erau în funcțiune, așadar au sesizat Garda de Mediu Gorj.

Asociația Bankwatch a depus această acțiune după ce a constatat o serie de nereguli la raportul în baza căruia a fost emis acordul, ce țin de impactul asupra mediului și a sănătății oamenilor. Deși acestea au fost semnalate încă din perioada de consultare, nu au fost luate în considerare de Agenția pentru Protecția Mediului Gorj. Decizia tribunalului de a suspenda acest acord de mediu este esențială, protejând 500 de hectare de pădure pe termen scurt. Acest lucru nu s-a întâmplat în 2014, când instanța nu a suspendat 27 de decizii de defrișare la cariera Roșia. Curtea de Apel a dispus anularea definitivă a actelor care permiteau tăierea a 22 de hectare de pădure în decembrie 2015, însă a fost prea târziu: deoarece deciziile nu au fost suspendate, Complexul Energetic Oltenia a defrișat întreaga suprafață până la pronunțarea instanței^[1].

„În litigiile privind impactul unor activități menționate în Anexa I a HG 445/2009^[2] pentru care este obligatoriu acordul de mediu, suspendarea acestora ar trebui să opereze de drept de la data introducerii unei acțiuni în instanță pentru a se preveni posibilele pagube de mediu ireversibile. Astfel, titularii proiectelor ar fi motivați să consulte riguros publicul și să integreze observațiile acestora în proiectul propus pentru a evita ulterior atacarea în instanță. De asemenea, o astfel de prevedere ar presupune și că procesele ar trebui să dureze perioade de timp scurte pentru a se evita stoparea proiectelor de investiții o perioadă prea lungă de timp. O astfel de măsură și durate mici ale litigiilor de mediu ar fi conforme cu principiul precauției în luarea deciziei precum și cu principiul accesului la justiție în probleme de mediu, principii menionate în TFUE precum și în Convenția de la Aarhus”, a declarat Cătălina Rădulescu, avocat.

Situația de astăzi, în care suspedările unor acte de reglementare cu impact asupra mediului sunt sporadice, încurajează nerespectarea procedurii de consultarea a publicului, care este de fapt transformată într-o simplă informare prin publicarea de anunțuri în ziare precum și prelungirea proceselor în instanță cu concursul investitorilor care până la obținerea unor soluții de fond termină construcția obiectivelor astfel încât chiar dacă este anulat acordul de mediu în final, mediul deja a fost distrus.

Pentru mai multe informații: Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România, alexandru.mustata@bankwatch.org.