Sau cum Guvernul României joacă alba-neagra cu Comisia Europeană pentru tranșele din PNRR.
În doar o lună de la promulgare, Legea Decarbonizării a fost deja modificată de două decizii ale Guvernului (o Ordonanță de Urgență și o Hotărâre de Guvern) care nu au fost supuse consultării publice. Despre OUG-ul care modifică substanțial datele problemei, am aflat din Monitorul Oficial, abia după promulgarea acesteia.
“Cine are timp de mofturi precum consultări publice adecvate?” pare să-și fi spus Ministerul Energiei, care a promis prin PNRR ca până la 31 decembrie 2022 va avea legea decarbonizării promulgată.
Motivând că România riscă respingerea celei de-a doua cereri de plată din PNRR în valoare de 3,2 miliarde de euro, în ședința de Guvern din 14 decembrie, Ministerul Energiei a strecurat o serie de modificări la Legea Decarbonizării, răspunzând, se pare, observațiilor Comisiei Europene. Principala modificare adusă în 14 decembrie a fost că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani nu vor mai putea fi trecute în așa-numita „rezervă tehnică″. O zi mai târziu, pe 15 decembrie, Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene anunța trimiterea cererii de plată cu pricina, după îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane.
Însă povestea nu s-a încheiat aici. În timpul vacanței de Craciun, Ministerul Energiei și-a amintit de criza energetică și a revenit asupra Legii Decarbonizării. Prevalându-se de un articol ce prevede că în situația de criză energetică, poate amâna prin hotărâre închiderea unor capacități, a publicat pe site în 23 decembrie o Hotărâre de Guvern, și a aprobat-o în ședința de Guvern din 28 decembrie, două zile lucrătoare mai târziu, practic. HG-ul prevede amânarea închiderii a două unități pe lignit (una la Turceni și una la Rovinari), însumând 660 MW, la 31 octombrie 2023, în loc de 31 decembrie 2022, așa cum stabilea OUG-ul anterior, adoptat de același guvern cu doar 2 săptămâni înainte.
“Nu știu ce încearcă Guvernul să rezolve cu aceste mișcări, însă nu ne putem lăsa păcăliți de decizii luate de fațadă, pentru a primi o tranșă de fonduri, pentru ca de fapt să nu se schimbe nimic, iar drumul către decarbonizare să fie din nou blocat. O reformă a sistemului energetic nu se poate face fără planificare, cu OUG-uri din 2 în 2 săptămâni ce se contrazic reciproc. Fără îndoială este nevoie de capacitate de producție suplimentară, din surse solare și eoliene, așa cum prevede însuși capitolul REPowerEU din PNRR, însă instabilitatea legislativă riscă să gonească și ultimii potențiali interesați să dezvolte astfel de proiecte”, consideră Ioana Ciută, președinte Bankwatch România.
Sursa foto: Shutterstock.com
