Transparența fondurilor publice destinate închiderii minelor din Valea Jiului – ce ascunde limbajul de lemn al Ministerului Energiei?
În 21 iulie 2025, Bankwatch România a solicitat Ministerului Energiei informații detaliate despre utilizarea fondurilor destinate închiderii minelor de huilă din Valea Jiului. Acțiunea Bankwatch a avut la bază nevoia de mai multe informații cu privire la conformitatea utilizării fondurilor publice destinate închiderii activității miniere. Un alt obiectiv al cererii a reieșit și din lipsa unor informații publice clare referitoare la îndeplinirea obligațiilor de mediu în ceea ce privește realizarea ecologizării siturilor industriale miniere și a terenurilor din preajma comunităților umane.
Acest demers continuă o serie de acțiuni de implicare în relația cu autoritățile locale și centrale, sprijin comunitar și activism în zona Conurbației Jiului. La baza acestor acțiuni stă angajamentul asumat de Bankwatch România în protejarea interesul reprezentanților comunității de cetățeni, justiția socială și protecția mediului înconjurător asupra efectelor cauzate de industriile poluatoare din România.
Răspunsul primit la 24 septembrie 2025, oferă o imagine parțială a procesului, ce arată micile progrese realizate, dar și limitele transparenței actuale în gestionarea acestor fonduri publice semnificative.
Fondurile alocate până în prezent
Ministerul Energiei confirmă că până in iulie 2025 fuseseră transferate către Complexul Energetic Valea Jiului 784,5 milioane de lei dintr-un total de 3.930 milioane lei autorizați de către Comisia Europeană pentru perioada 2023-2032, sumele alocate fiind distribuite astfel:
Defalcarea cheltuielilor rămâne neclară
La întrebarea privind costurile specifice decontate din ajutorul de stat, Ministerul a furnizat un răspuns limitat: „costurile decontate din ajutorul de stat sunt strict costuri pentru lucrări privind siguranța activității în subteran.” Deși am solicitat, nu ne-a fost furnizată o defalcare detaliată pe categorii de cheltuieli precum despăgubiri pentru concedieri, costuri de ecologizare sau costuri de închidere tehnică. Pentru o sumă de peste 784 milioane lei cheltuiți, lipsa unei distribuții bugetare clare pe categorii ridică întrebări despre nivelul de transparență în gestionarea fondurilor.
Stadiul monitorizării
Ministerul informează că monitorizarea și evaluarea ajutorului de stat utilizat pentru perioada decembrie 2023 – decembrie 2024 este „în curs de finalizare” la momentul răspunsului din septembrie 2025. Acest aspect indică o întârziere în procesul de verificare a utilizării fondurilor din anul precedent.
Ministerul menționează existența unui audit tehnic extern, disponibil pe site-ul acestuia, ceea ce reprezintă un element pozitiv pentru controlul utilizării fondurilor. Acest audit analizează perioada până la mijlocul anului 2024 și relevă informații de ordin tehnic referitor la activitatea celor patru mine de huilă și a Termocentralei Paroșeni, care la acest moment este oprită pentru a remedia problemele cauzate de incendiul de la jumătatea anului 2025.
Calendarul de închidere a minelor
Procesul de închidere urmează un calendar diferit pentru cele patru mine. Exploatările miniere Lonea și Lupeni au termen de finalizare până în 2026: pentru Lonea, lucrările de punere în siguranță se finalizează la 31.12.2025, urmate de închidere și ecologizare până la 31.12.2026. În cazul exploatării din Lupeni, calendarul menționează punerea în siguranță până la 30.06.2026, iar ecologizarea finalizată tot la 31.12.2026.
Exploatările miniere Livezeni și Vulcan au un calendar extins până în 2032: ambele mine vor finaliza lucrările de punere în siguranță până la 31.12.2030, iar lucrările de închidere și ecologizare vor fi implementate până la 31.12.2032.
Impactul social: neconcordanțe majore în cifre
Conform răspunsului Ministerului Energiei care citează ”Planul de încetare a activității”, procesul de închidere va afecta un număr total de 1.888 de angajați: 427 persoane la Lonea, 557 la Livezeni, 454 la Vulcan și 450 la Lupeni. Această cifră este în contradicție flagrantă cu datele publice disponibile despre Complexul Energetic Valea Jiului.
Conform documentelor financiare oficiale ale companiei, numărul real de angajați este semnificativ mai mare. Bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2025 menționează un număr prognozat de 2.264 angajați la sfârșitul anului, cu un număr mediu de 2.347 salariați. De asemenea, declarații publice ale Ministrului Energiei din 2024 menționau „peste 2.000 de locuri de muncă” la Complexul Energetic Valea Jiului. Datele fiscale din 2024 arată că societatea avea o medie de 2.075 angajați, în timp ce în articole de presă din mai 2024 și iulie 2025 se menționează constant cifra de aproximativ 2.200 de angajați activi.
Diferența de peste 400 de persoane între cele 1.888 menționate în răspunsul trimis către Bankwatch și cele peste 2.300 din documentele oficiale ridică întrebări serioase. Încă din anul 2023, apare neclaritatea. Oare se referă Ministerul Energiei prin această comunicare de presă din septembrie 2023 doar la angajații din cele patru mine, excluzând personalul Termocentralei Paroșeni și personalul administrativ? Sau există o altă metodologie de calcul care nu a fost explicată? Această discrepanță majoră privind numărul real de angajați afectați face imposibilă evaluarea corectă a impactului social al închiderii minelor.
Ministerul precizează că salariații vor părăsi sistemul „anual, eșalonat, în funcție de derularea lucrărilor” și că vor beneficia de sprijin social conform legislației în vigoare și de măsuri specifice de reconversie profesională. Răspunsul nu oferă însă detalii concrete despre aceste programe de reconversie, menționând că furnizorii autorizați „vor fi identificate la momentul respectiv, în funcție de necesitățile pieței de muncă.” Lipsa unui plan detaliat de reconversie profesională și neclaritatea gravă privind numărul real de angajați afectați reprezintă lipsuri majore în pregătirea tranziției sociale.
Măsurile de ecologizare
Un aspect relevant: până la momentul răspunsului nu s-au demarat lucrări de ecologizare la nicio sucursală minieră. Aceste lucrări sunt planificate să înceapă doar după finalizarea lucrărilor de punere în siguranță și închidere efectivă a subteranului. Pentru ecologizarea completă sunt estimate 126,5 milioane lei, cu principalele cheltuieli concentrate în anii 2026 (37,8 milioane lei), 2031 (17 milioane lei) și 2032 (25 milioane lei).
Lucrările de ecologizare vor include amenajarea și înierbare incinte, ecologizarea și înierbarea haldelor de steril, punerea în siguranță a iazurilor de decantare și recultivarea suprafețelor. Toate aceste activități se vor realiza conform unui proiect tehnic specific, dar inaccesibil publicului.
Lacune în informarea publică
Deși Ministerul Energiei a răspuns solicitării Bankwatch România după mai bine de 60 de zile, depășind termenele legale, constatăm că mai multe aspecte solicitate în cadrul cererii de informații nu au fost clarificate.
Nu au fost furnizate rapoarte concrete de monitorizare sau progres. A existat doar mențiunea că monitorizarea este „în curs de finalizare”. Studiile de impact de mediu sau evaluările de risc pentru procesul de închidere nu au fost transmise, deși au fost solicitate explicit. Ministerul a menționat doar existența autorizațiilor de mediu emise de Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara pentru activitatea curentă din fiecare sucursală minieră.
Referitor la contractele majore adjudecate, Ministerul a precizat că „nu există proceduri de achiziții publice specifice pentru implementarea măsurilor de închidere” și că achizițiile se efectuează în baza Legii 99/2016, fără a detalia contractele semnificative încheiate până în prezent.
Concluzii
Pentru un proces care implică aproape 4 miliarde de lei de bani publici și afectează direct peste 2.000 de familii, nivelul actual de transparență este insuficient. Răspunsul Ministerului Energiei oferă informații generale despre calendarul de închidere și despre sumele alocate, dar rămâne deficitar în ceea ce privește transparența detaliată a utilizării fondurilor. Lipsa defalcării detaliate a cheltuielilor, întârzierea în finalizarea monitorizării și absența unor planuri concrete de reconversie profesională reprezintă aspecte care necesită îmbunătățiri urgente.
Considerăm că este imoral ca celor peste 2200 de angajați ai CE Valea Jiului să nu li se ofere acum în al 12-lea ceas înainte de închiderea primei dintre cele patru unități miniere rămase active, perspective clare de reconversie profesională, să se indice clar bugetele disponibile pentru ieșirea din sistem, măsurile de compensare și atenuare a efectelor sociale la încetarea activității.
Ca organizație preocupată de aspectele ce țin de legalitatea proceselor desfășurate, impactul social asupra angajaților CE și a comunităților din Valea Jiului, precum și de protecția mediului înconjurător, suntem îngrijorați de faptul că închiderea minelor se face raportat la o legislație învechită, ce nu a fost actualizată de peste 20 de ani și care nu ține cont de noile cerințe de mediu în ceea ce privește ecologizarea siturilor miniere și protecția comunităților umane din preajma acestora.
Solicităm Ministerului Energiei asumarea responsabilității pentru etapele ce urmează în procesul de închidere a activității miniere la unitățile CE Valea Jiului. De asemenea, cerem ca ieșirea angajaților din sistem să se facă cu respectarea legislației muncii și a protecției sociale, cu măsuri de sprijin pentru reconversie profesională și reinserție pe piața muncii, așadar cu grijă față de viitorul social și economic al zonei Valea Jiului și cu transparență în raport cu beneficiarii direcți – comunitate și publicul larg.
Bankwatch România va continua monitorizarea acestui proces și va solicita rapoarte actualizate de progres pentru a asigura că închiderea minelor din Valea Jiului se realizează în mod transparent și eficient, cu respectarea intereselor comunităților afectate.