Mai erau câteva zile până la Crăciun și întreaga stradă se pregătea de sărbătoare. Ne aflăm în Turceni, la doi pași de termocentrală, dar cu 10 ani în urmă. În acele zile premergătoare Crăciunului totul s-a schimbat pentru cei aflați în cartierul Submaidane. În urma unei avarii la instalația de transport și stocare a cenușii, un val imens de cenușă, zgură și apă s-a revărsat asupra caselor, animalelor și a 15 hectare de teren agricol din zonă. Fântânile localnicilor s-au umplut cu cenușă toxică, rezultată în urma arderii lignitului în termocentrală, lăsându-i fără apă potabilă. Culturile de legume și fructe au fost și ele compromise.
Pentru că cei responsabili de acel accident întârziau cu măsuri reparatorii, Bankwatch s-a implicat, alături de Greenpeace și alte organizații de mediu, în susținerea comunității afectate. La vremea respectivă s-au strâns fonduri pentru montarea a 10 filtre pentru apă în gospodăriile afectate1. În paralel, organizațiile de mediu au fost cele care au pus presiune pe instituțiile responsabile și pe operatorul depozitului – Complexul Energetic Oltenia – să readucă gospodăriile, fântânile și terenurile celor afectați la starea inițială, precum și să suporte consecințele conform legislației de mediu.
Complexul Energetic Oltenia s-a mobilizat greu și, după aproape doi ani de la accident, a comunicat finalizarea lucrărilor de curățare și ecologizare în zona Submaidane2. Teoretic, problema părea rezolvată, dar efectele accidentului sunt prezente și în zilele noastre.
De curând, Bankwatch a mers din nou în teren și s-a întâlnit cu Maria, o doamnă foarte implicată încă din perioada accidentului. Ea ne-a povestit faptul că în urma unor analize medicale i s-a recomandat să nu mai consume deloc apă din locul din care o făcea până atunci, și anume fântâna din spatele casei. La momentul respectiv am putut observa faptul că apa lăsa depuneri după fierbere, dar aspectul acesteia nu părea problematic.
Metale grele în apa de băut din Submaidane: valori și de două ori mai mari decât maximele admise
Am vrut să vedem concret ce se ascunde în apa din curtea doamnei Maria și am apelat la un laborator acreditat RENAR pentru prelevarea probelor și efectuarea analizelor de tip microbiologic și fizico-chimic. Rezultatul acestor analize a fost șocant, fiind vizibile urmările accidentului de acum 10 ani.
Analizele au evidențiat prezența neobișnuită a metalelor grele în apă, ceea ce nu poate fi decât efectul deversării de cenușă. În tabelul de mai jos se observă depășirile și, în baza unui studiu referitor la poluarea apelor în România (Mihaela-Cristina Anton et al., 2006), enumerăm și efectele pe care aceste depășiri le pot avea asupra sănătății celor care consumă apa respectivă.
* Drinking Water Advisory: Consumer Acceptability Advice and Health Effects Analysis on Sulfate, U.S. Environmental Protection Agency
Ca și când prezența în cantitate crescută a metalelor grele nu ar fi fost de ajuns, analizele au scos la iveală și depășiri în cazul examenului bacteriologic la toate capitolele analizate! Am constatat depășiri majore la toți parametrii analizați, cu un număr imens de colonii de bacterii, 265.000 (pentru nr. de colonii la 37°C), respectiv 263.000 (pentru nr. de colonii la 22°C). „Pentru adulți apa devine periculoasă dacă ajunge la 6-700 de colonii de bacterii, dar în acest caz din punctul meu de vedere este un pericol social”, au fost afirmațiile unui specialist la care am apelat pentru interpretarea rezultatelor.
Aceste valori depășite pot reprezenta un adevărat risc pentru sănătatea publică. În urma obținerii rezultatelor și interpretării analizelor, am adresat întrebări clarificatoare primăriei orașului Turceni și Direcției de Sănătate Publică Gorj.
Conform primăriei Turceni, în 2018 au demarat un proiect de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă, „ce a avut ca obiectiv extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă”. Cu toate acestea, la cinci ani de la începerea acestui proiect, gospodăriile de pe strada Submaidane nu beneficiază de un sistem de alimentare cu apă, iar modul de aprovizionare cu apă nu este cu mult diferit față de cel din Evul Mediu. Tot din răspunsul primăriei extragem uluiți uimitoarea afirmație – „cu privire la accesul la sistemul de distribuție al apei pentru străzile Submaidane și Surupatele putem menționa că nu au existat probleme”.
În schimb, nici măcar nu trebuie să trecem strada pentru a observa o diferență. Strada Submaidane este împărțită între două localități, partea de nord face parte din orașul Turceni, iar sudul acesteia ține de satul Iliești, unde populația beneficiază de un sistem modern de alimentare cu apă.
Am mai adresat o serie de întrebări către primăria Turceni și așteptăm răspunsul acestora pentru a ne prezenta detalii despre proiectul de extindere a sistemului de alimentare cu apă și care sunt etapele pe care trebuie să le mai parcurgă acest proiect pentru ca populația să se racordeze și să beneficieze de apă potabilă cum ar trebui să beneficieze orice gospodărie în secolul 21/XXI. Vom face publice răspunsurile primăriei Turceni la solicitările noastre, pentru a atrage atenția instituțiilor responsabile de sănătatea publică și dezvoltarea localității, dar și a presei, pentru o corectă informare a publicului larg.
_______________________________________________________________________________________________________________
1- Expoziție fotografică – Cenușa de sub maidane, sursă: https://bankwatch.ro/expozitie-fotografica-cenusa-de-sub-maidane/
2- Finalizarea lucrărilor de curățare și ecologizare zona Submaidane, sursă: https://www.ceoltenia.ro/finalizarea-lucrarilor-de-curatare-si-ecologizare-in-zona-submaidane/?parent_page=5481
Surse științifice:
Mihaela-Cristina Anton, Maria-Mercedes Baltazar Rojas, Alina Aluculesei, Ramona Marguța, Dana Dorohoi, Study regarding the water pollution in Romania and Spain, Romanian Journal of Physics, 2006
Environmental Protection Agency, Drinking Water Advisory: Consumer Acceptability Advice and Health Effects Analysis on Sulfate, 2003
