Consultări de ochii lumii pentru Strategia Energetică

Consultare limitată pentru Strategie Energetică

Ministerul Energiei a reluat procedura demarată în 2014 pentru elaborarea Strategiei Energetice a Romȃniei, cu orizontul de timp pȃnă în 2030. Documentul, a cărui finalizare este anticipată în septembrie 2016, va fi asumat de Parlamentul Romȃniei prin act normativ “astfel încât să-și poată realiza funcția de ancoră a legilor, reglementărilor și politicilor din domeniul energiei”. Obiectivele sale fundamentale sunt securitatea energetică, competitivitatea piețelor de energie și sustenabilitatea ecologică.

Pentru elaborarea Strategiei, Ministerul Energiei a organizat o serie de workshopuri sectoriale pentru a stabili opțiunile de politici, care vor fi ierarhizate mai tȃrziu în baza unei analize cantitative realizate de un consultant extern. Pentru cele șase grupuri de lucru Ministerul a stabilit grupurile țintă, în care domină producătorii, asociațiile producătorilor și sindicatele, majoritatea încheindu-se cu “ONG-uri”. Această listă inclusivă a mulțumit toți potențialii participanți, fiind prima dată cȃnd Guvernul arăta interes să consulte toate părțile implicate. Minunea a ținut pȃnă cȃnd s-a stabilit componența reală a grupurilor. Astfel, în grupul de lucru pentru energie electrică au participat 77 de reprezentanți ai industriei – producători, distribuitori, bănci, camere de comerț sau firme de consultanță – și a fost invitat un singur ONG. În minuta de 35 de pagini a celor două zile de lucru se consemnează așadar în doar 3 (trei) rȃnduri intervenția actorilor neimplicați în industrie. Realizarea Strategiei energetice nu este diferită de elaborarea altor acte legislative din trecut: consumatorii nu au fost invitați la dialog, acesta purtȃndu-se doar între cei care au interese de afaceri, la fel ca pȃnă acum.

Noua echipă de proiect a realizat două documente noi, “Analiza stadiului actual” – lansată într-o dezbatere deschisă doar invitaților Ministerului – și “Angajamentele naționale și internaționale”, care reprezintă punctul de pornire pentru toate grupurile de lucru. Procedura de elaborare a Strategiei Energetice nu a urmărit nici convergența, caracterul trans-sectorial al producției de energie (și deci al Strategiei) cu implicații asupra schimbărilor climatice. Aceste documentele nu iau în considerare Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon (CRESC), elaborată de Ministerul Mediului în Decembrie 2015. Aceasta conține trei scenarii de dezvoltare cu ținte ale emisiilor mult mai ambițioase (însă insuficient finanțate) decȃt cele elaborate de Ministerul Energiei. Grupurile de lucru au pornit așadar de la niște ținte de reducere a emisiilor ale căror valori maxime sunt de fapt mediocre. Minuta nu consemnează vreo intervenție a reprezentantei Ministerului Mediului.

De asemenea, “Analiza stadiului actual” conține analize SWOT care sugerează că principala oportunitate creată de exploatarea lignitului este “perpetuarea activității miniere în zonă care să aibă consecințe pozitive asupra comunității”. Din păcate nu am putut participa pentru a afla care ar fi aceste consecințe, însă secțiunea Riscuri a aceluiași document oferă un potențial răspuns: “vulnerabilitate socială ridicată din cauza caracterului monoindustrial al zonei”. Același document menționează că țintele asumate de Romȃnia legate de mediu și schimbările climatice vor fi afectate de continuarea exploatării lignitului și a hulei (p. 50-52).

Însă aceste probleme nu sunt luate în considerare de aceeași instituție cȃnd vine vorba de susținerea necondiționață a Complexului Energetic Oltenia. Operatorul a 4 termocentrale pe lignit și 10 mine de cărbune beneficiază de o serie de măsuri de susținere din partea actualului guvern. Cea mai îngrijorătoare este hotărȃrea de guvern prin care un sat întreg va dispărea pentru extinderea carierei Jilț Nord, localnicii urmȃnd să fie expropriați cu sume foarte mici, care nu le vor permite refacerea gospodăriilor. Ministerul Energiei de asemenea sprijină construirea unui nou grup de 600MW la Rovinari, chiar dacă Romȃnia poate produce de trei ori mai multă electricitate decȃt consumă și intenționează chiar să își mărească această supracapacitate cu încă două reactoare nucleare. Complexul Energetic Oltenia beneficiază de toate aceste avantaje în ciuda faptului că a înregistrat în 2015 o pierdere uriașă de 895 milioane lei.

Din Analiza stadiului actual și din minuta discuțiilor putem înțelege de ce este necesară o prezență reală a societății civile la asemenea consultări. O serie de alte probleme de mediu ce afectează întreaga populație a Romȃniei nu au fost luate în considerare în grupul de lucru pentru energie electrică. Conservarea biodiversității, riscul exploatării gazelor de șist prin tehnologia actuală sau al capacităților nuclear-electrice nu sunt menționate, deși Comisia Europeană a estimat săptămȃna aceasta că ar fi nevoie de 253 miliarde de euro doar pentru închiderea celor existente și gestionarea deșeurilor pȃnă în 2050 . Pentru toate aceste motive, Bankwatch Romȃnia a semnat alături de alte 5 organizații de mediu o scrisoare prin care cerem Ministerului Mediului includerea măsurilor de protecție a mediului și a sănătății populației, precum și o participare reală a ONG-urilor interesate.