
Bihor – lider național la încălzire sustenabilă din fonduri UE
Resursele geotermale sunt din ce în ce mai utilizate în sistemele de termoficare din Europa. Prin utilizarea eficientă a acestor resurse costul cu încălzirea este mult mai mic față de utilizarea cel din sistemele care folosesc gaz, emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse, iar calitatea aerului din orașe este mult îmbunătățită.
Oradea și Beiuș, două municipii din județul Bihor, au început să valorifice resursele energetice regenerabile prin investiții de peste 45 de milioane de euro în de la aderarea României în Uniunea Europeană, majoritatea provenind din fonduri europene, adoptarea unor modele de bună practică similare și colaborarea cu specialiști din România și din străinătate, integrându-le treptat în sistemele de termoficare existente în orașe.
Zona de vest a României se bucură de cele mai bogate resurse geotermale. Orașele din această regiune au început să valorifice aceste resurse nu doar în scopuri balneoclimaterice și turistice, ci și pentru integrarea lor în sistemele de termoficare.
Cum a început totul?
La începutul anilor ’60 a început căutarea resurselor geotermale în scopuri energetice la nivel național. Există peste 250 de sonde forate de-a lungul anilor, cu adâncimi cuprinse între 800 și 3.500 m, care arată prezența unor resurse geotermale cu entalpie scăzută (40-120°C), ceea ce a permis identificarea a numeroase zone geotermale, majoritatea în partea de vest și trei în partea de sud a României. (1) (2)
Utilizarea energiei geotermale în Oradea
Unul dintre exemplele pozitive din zona de vest a țării este Oradea. Aici, treptat, energia geotermală a ajuns să fie introdusă în sistemul de termoficare al orașului, în 2020 reprezentând 5% din întreaga energie utilizată în sistem. Ulterior, prin investiții constante, la finalizarea tuturor proiectelor aflate în derulare, aceasta va reprezenta 15% din totalul agentului termic.
În general, energia geotermală exploatată în zona orașului Oradea și în vecinătatea acestuia este utilizată direct, în cea mai mare parte pentru scopuri de încălzire, inclusiv de locuințe și spații industriale, prepararea apei calde, procese industriale, încălzirea serelor și pentru scopuri balneoclimaterice.
Unul dintre proiectele recente prin care este utilizată energia geotermală pentru termoficare a fost finalizat în 2023 și deservește noua sală polivalentă din Oradea, dar și aproximativ 1.500 de locuințe din două cartiere ale orașului. Această stație termică a fost construită din fonduri norvegiene și din contribuția municipalității, valoarea totală a investiției fiind de 3,8 milioane de euro. (3)
În cartierul Nufărul 1 din Oradea, alte 6.000 de apartamente vor beneficia de încălzire pe bază de energie geotermală. Printr-o investiție de 19 milioane de euro, dintre care 15 milioane sunt finanțate din fonduri europene, a fost implementat un sistem sustenabil de exploatare a zăcământului geotermal în trei etape, inclusiv reinjectarea apei geotermale printr-un foraj separat. De asemenea, a fost construită o rețea nouă de 11,2 kilometri pentru transportul agentului termic primar, care alimentează peste 200 de module termice la nivel de scară de bloc, înlocuind punctele termice clasice.
Aceste proiecte inovatoare au apărut treptat, fiind parte dintr-un program în care este implicată administrația locală, dar și cercetători ai Universității Oradea, prin care își propun creșterea etapizată a utilizării energiei geotermale în sistemul centralizat de termoficare. De asemenea, au existat colaborări cu experți din țări precum Franța, Islanda sau Ungaria.
Cea mai ieftină gigacalorie din țară
La aproximativ 60 de kilometri sud-est de Oradea se află municipiul Beiuș. Aici, primul foraj pentru apă geotermală a fost realizat în 1996, la o adâncime de 2.500 de metri. O pompă instalată în 1999 permite producerea a până la 45 l/s de apă geotermală, cu o temperatură de 83 de grade Celsius. Un al doilea foraj a fost realizat în 2004, iar în 2010, cu ajutorul fondurilor europene, a fost construit un al treilea puț pentru reinjectarea apei geotermale. În total, Începând cu anul 2008 dezvoltarea durabilă a municipilui s-a conturat prin atragerea masivă de fonduri europene nerambursabile, ajungând la un total de 20 de milioane de euro. (4) (5)
Resursa geotermală extrasă este integrată în sistemul de termoficare al orașului, peste 1.600 de apartamente fiind conectate la sistemul de termoficare centralizat. Pe lângă aceștia, mai sunt racordați și peste 300 de consumatori individuali, toate clădirile administrației locale, școlile, spitalul, sediul poliției și al pompierilor.
Chiar dacă prețul gigacaloriei a crescut începând cu această iarnă, ajungând la 180,99 lei/Gcal (155,62/MWh), pentru producția, distribuția și furnizarea energiei termice din apă geotermală (6), acesta rămâne semnificativ mai redus comparativ cu alte orașe din zonă. De exemplu, în 2022, Municipiul Timișoara, cu un sistem de termoficare bazat exclusiv pe gaz și cărbune, a majorat prețul la 847,61 lei/MWh (fără TVA), din care aproximativ 500 de lei/Mwh au fost acoperiți prin subvenții locale, iar abonații au plătit un preț net de aproximativ 347 de lei/MWh. (7) Această diferență semnificativă de cost ilustrează avantajul economic al utilizării energiei geotermale față de sistemele bazate pe combustibili fosili.
Totodată, în contextul creșterii prețului gigacaloriei, Primăria Beiuș promite noi investiții în termoficare. La finalul acestui an, Primăria Beiuș, împreună cu Autoritatea Națională de Energie din Islanda, derulează un proiect pentru dezvoltarea a unui model 3D al rezervorului geotermal, folosind date din foraje pentru a evalua potențialul resursei. Proiectul include și un studiu de eficiență energetică pentru sistemul de transport și distribuție, analiza utilizării tehnologiei în buclă închisă, precum și evaluarea aplicării pompelor de căldură pentru mari consumatori. Finanțat prin programul Innovation Norway, proiectul va genera un studiu de fezabilitate care va fi depus pentru obținerea de fonduri europene. (6)
Viitorul geotermal
În zona de vest a țării există un potențial semnificativ pentru dezvoltarea proiectelor de utilizare a energiei geotermale pentru termoficare,. Această resursă naturală oferă multiple beneficii: eficiență economică prin costuri reduse de operare și mentenanță, impact ecologic minim comparativ cu combustibilii tradiționali, precum și furnizare constantă de energie, atât timp cât se asigură echilibrul între extracția și reinjectarea apei geotermale în rezervor.
Implementarea acestor proiecte necesită curaj și voință politică, iar sprijinul financiar este susținut dintr-o varietate de surse, inclusiv prin obiectivele noului comisar european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, care propune și elaborarea unei strategii pentru a susține nevoile de încălzire cu resurse geotermale (9). Expertiza necesară poate fi obținută atât din exemplele de succes din județul Bihor, cât și din numeroasele proiecte deja implementate în Europa.
Surse:
„Potențialul geotermal al zăcămintelor de petrol din România”, de Nicolae Trașca- Chiriță, Radu Mircescu, Ion Soian, Bogdan Biro, în EMERG – Energy, Environment, Efficiency, Resources, Globalization. (1)
Geothermal Energy in Romania: Country Update 2010-2014, de Codruta Bendea, Cornel Antal, Marcel Rosca, Proceedings World Geothermal Congress, 2015 (2) (4)
https://www.municipiulbeius.ro/geotermal/ (5)
Credit imagine copertă: vanda_mesiarikova