Proiectele de gaze din Anghel Saligny – facturi mai mari și impact negativ
Creșterea consumului de gaz și a emisiilor prin Anghel Saligny
O nouă analiză pe care o lansăm astăzi arată că proiectele de distribuție a gazului finanțate din programul guvernamental Anghel Saligny vor conduce la creșterea consumului de gaz la nivel național cu o treime față de prezent, cu peste 3 miliarde de metri cubi, a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 7 milioane tone de CO2 anual, dar și a facturilor cu încălzirea.
Analiza vine în contextul în care, programul național Anghel Saligny, gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), este cel mai mare fond disponibil pentru distribuția de gaze și alocă 2,6 miliarde de euro pentru 807 de proiecte până în 2027, majoritatea în zone rurale. Organizația afirmă că programul Anghel Saligny, prin finanțarea gazelor fosile, contravine angajamentului de tranziției energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stabilite la nivel European, dar va crește și nivelul de sărăcie energetică al populației.
Politica ETS 2 reprezintă o nouă directivă de taxare a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor și transportului. Aceasta va intra în vigoare din 2027 și se așteaptă ca emisiile să coste 45 de euro/tonă, în scenariul optimist. Până atunci, statele membre trebuie să dezvolte un „Plan social pentru climă” care să identifice consumatorii vulnerabili și să le ofere sprijin pentru tranziția energetică. România va putea accesa în jur de 6 miliarde de euro pentru susținerea consumatorilor.
„Taxarea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul rezidențial începând cu 2027, va influența exact locuințele care folosesc centrale pe gaze. Acest lucru va duce la creșterea costurilor cu încălzirea și gătitul, care îi va afecta pe cei mai vulnerabili. Guvernul ar trebui să țină cont de viitoarele politici europene și să adapteze programele naționale”, a spus Raluca Petcu, coordonatoare campaniei gaze fosile la Bankwatch România.
Analiza Bankwatch mai arată că o gospodărie cu centrală proprie pe gaze ar putea să plătească până la 1000 de lei mai mult pe an față de prezent, în funcție de consumul de gaze. Pentru cele 807 proiecte de rețele de gaze din Anghel Saligny, estimează un cost anual cu emisiile de CO2 în jur de 318 milioane euro/an, pentru 7 milioane de tone de CO2, mai mult decât emit toate centralele termoenergetice pe bază de gaze într-un an.
Pe lângă costurile directe, programul nu prevede măsuri de tranziție la energie regenerabilă, deci aceste noi sisteme bazate pe gaze fosile vor conduce la nevoia de investiții suplimentare în viitor, având în vedere dezbaterile despre eliminarea completă a centralelor pe gaze până în 2040.
„De acum înainte, investițiile în gaze fosile ar trebui să fie reduse pentru că acestea nu aduc avantaje sociale și economice, așa cum se pretinde prin programul Anghel Saligny. Pentru a evita un impact negativ asupra consumatorilor și politicilor de mediu, am recomandat reformarea acestuia și finanțarea eficienței energetice a locuințelor și schimbarea surselor de căldură cu unele eficiente și durabile. Așa putem ajuta cu adevărat cetățenii să reducă facturile și costul vieții”, a adăugat Raluca Petcu.
Analiza se încheie cu o serie de recomandări pentru Guvern și MDLPA pentru adaptarea programului:
- Adăugarea unor criterii de sustenabilitate și tranziție pentru programul Anghel Saligny și extinse către alte fonduri naționale. Programul Anghel Saligny nu are în prezent astfel de criterii și riscă să facă noii consumatori dependenți de combustibili fosili pentru zeci de ani de acum înainte;
- Realizarea unei analize coerente a impactului de mediu al proiectelor finanțate și stabilirea unor indicatori măsurabili pentru program. Majoritatea proiectelor din Anghel Saligny nu evaluează emisiile provenite din noua infrastructură și nici comparativ cu situația actuală; indicatorii de program nu reflectă obiectivele programului;
- Direcționarea fondurilor pentru sectorul rezidențial (Anghel Saligny, PNRR, Programe Operaționale) către consumatorii vulnerabili și susținerea decarbonizării clădirilor acestora cu proiecte integrate – eficiență energetică, schimbarea surselor de încălzire și răcire, energie regenerabilă, cu 100% din valoare proiectelor sau metode de finanțare accesibile.
Raportul realizat de Bankwatch România poate fi accesat aici.