Doamnei Diana Buzoianu
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
Stimată Doamnă Ministru,
Din partea celor 41 organizații, grupuri civice și persoane semnatare, dorim să vă transmitem profunda noastră îngrijorare cu privire la anunțul Comisiei Europene de a revizui și actualiza Directiva Cadru Apă (DCA).
Ne adresăm dumneavoastră pentru a solicita ca România să mențină o apărare fermă, clară și fără ambiguități a acestei reglementări, care, de la adoptarea sa în anul 2000, a reprezentat un reper mondial în domeniul gestionării durabile a apei și al restaurării ecosistemelor acvatice.
Pe data de 10 decembrie 2025, Comisia Europeană a publicat Comunicarea „Simplificare pentru o competitivitate durabilă” (denumită în continuare Comunicarea), care include un pachet amplu de propuneri de modificare a mai multor directive și altor reglementări europene privind protecția mediului. Scopul declarat al acestor modificări este de a reduce povara administrativă asociată acestor reglementări, pentru a atinge obiectivele de mediu mai eficient și la costuri mai reduse.
Totuși, alături de măsuri care într-adevăr reduc birocrația fără a submina obiectivele (precum unificarea formatelor utilizate pentru schimbul de date de mediu și spațiale), alte propuneri reprezintă un pas înapoi în ceea ce privește ambiția și domeniul de aplicare al cadrului de reglementare.
Printre acestea se numără propuneri de reducere a cerințelor de protecție a mediului pentru anumite activități industriale sau de slăbire a mecanismelor de control în procesul de autorizare a noilor proiecte.
Este deosebit de îngrijorător faptul că, în această Comunicare, Comisia Europeană, în cadrul unui angajament din Planul de Acțiune RESource EU publicat la 3 decembrie 2025, intenționează să revizuiască Directiva Cadru Apă înainte de vara anului 2026, fără a respecta procedurile stabilite în cadrul legislativ al UE și ignorând evaluarea detaliată realizată în 2020 (fitness check).
Comunicarea afirmă clar că, în primul trimestru al anului 2026, Comisia va intensifica dialogul cu anumite sectoare și cu statele membre privind autorizațiile de mediu, luând în considerare obiectivele Planului de Acțiune RESource EU. Acest plan urmărește reducerea dependenței UE de materiile prime critice prin simplificarea autorizațiilor de mediu, „inclusiv aspecte legate de sectorul minier”.
Comunicarea afirmă că „până în T2 2026, Comisia va analiza și revizui Directiva-cadru privind apa pe baza contribuțiilor părților interesate și a experienței statelor membre” pentru a promova economia circulară și accesul la materii prime.
Riscurile asociate revizuirii anunțate a Directivei Cadru Apă
- Grupurile din industrie solicită accelerarea și să simplificarea autorizațiilor de mediu, aceasta putând duce la slăbirea Principiul Nedeteriorării, o cerință esențială a directivei. Conform regulilor actuale, Statele membre sunt obligate să îmbunătățească și să evite deteriorarea râurilor, zonelor umede și acviferelor din Europa. Relaxarea cerințelor stricte pentru proiecte noi care ar putea înrăutăți starea corpurilor de apă va duce, în multe cazuri, la deteriorarea suplimentară a râurilor, acviferelor și ecosistemelor acvatice existente.
- Revizuirea va facilita aprobarea unor noi proiecte miniere fără garanții suficiente privind evaluarea impactului asupra sănătății umane și ecosistemelor acvatice sau privind transparența și participarea publicului la decizii care afectează interesul public major, cum ar fi accesul adecvat la apă în cantitate și calitate suficiente. Acest lucru va crește riscurile de poluare și efectele acesteia asupra sănătății umane. De asemenea, va afecta negativ alte activități economice – precum agricultura și industria alimentară – care depind direct de resursele de apă, precum și ecosistemele și biodiversitatea.
- Este probabil să deschidă calea pentru aprobarea mai rapidă și mai simplă a altor proiecte și activități, nu doar miniere, chiar și atunci când există un risc clar pentru sănătatea umană și pentru deteriorarea râurilor, zonelor umede și acviferelor.
În plus, reforma accelerată anunțată a directivei ocolește procedura de revizuire stabilită în directivă, ignoră faptul că evaluarea (fitness check) a concluzionat deja că o revizuire nu este necesară și nu este însoțită de o Evaluare de Impact cuprinzătoare care se realizează în mod normal la revizuirea oricărei directive.
În lumina acestei situații, organizațiile semnatare declară:
- Adoptarea Directivei Cadru Apă a fost rezultatul unui proces lung de evaluare a politicii UE în domeniul apei, care a concluzionat că capacitatea noastră de a satisface nevoile actuale și viitoare de apă depinde direct de atingerea stării bune a corpurilor de apă și de depășirea abordării fragmentate și ineficiente a politicilor anterioare.
- Organizațiile societății civile au susținut constant că, deși statele membre trebuie să îmbunătățească implementarea actuală a directivei, aceasta a fost – și continuă să fie – un instrument fundamental pentru protejarea și îmbunătățirea râurilor, acviferelor, zonelor umede, deltelor și estuarelor din România și din întreaga Europă.
- Directiva plasează obiectivele de mediu și Principiul Nedeteriorării în centrul politicii privind apa, asigurând compatibilitatea dintre protecția apei și activitățile economice care susțin prosperitatea, ocuparea forței de muncă și calitatea vieții. Directiva reprezintă garanția acestei compatibilități și a securității pe termen lung a activităților economice și a bunăstării, toate dependente de surse de apă și ecosisteme sănătoase.
- Directiva include, de asemenea, dezvoltarea Programelor de măsuri pentru atingerea obiectivelor sale, care sunt revizuite în evaluările periodice ale planurilor de management al bazinelor hidrografice, pentru a îmbunătăți cunoașterea corpurilor de apă, a identifica măsurile necesare și a consolida transparența și participarea publicului la deciziile privind apa.
- Directiva definește și cadrul pentru alte directive legate de apă – precum Directiva privind inundațiile, Directiva privind apa potabilă și Directiva privind epurarea apelor uzate urbane – ale căror abordări de gestionare a riscurilor depind de eficiența directivei în asigurarea unei stări bune a apei. Slăbirea directivei prin modificările propuse ar submina aceste directive, crescând riscurile și afectând negativ sănătatea umană, activitățile economice precum agricultura și ecosistemele.
Concluzie
Din toate aceste motive, organizațiile semnatare vă solicită să apărați cu hotărâre menținerea integrală a Directivei Cadru Apă, a nivelului său actual de ambiție și a obiectivelor privind atingerea stării bune a corpurilor de apă, care trebuie realizate fără noi excepții (conform art. 4.7) sau prelungiri nejustificate, ci prin intensificarea eforturilor – atât ale instituțiilor UE, cât și ale statelor membre – pentru îmbunătățirea și accelerarea implementării acesteia,
Vă solicităm de asemenea să interveniți pentru obținerea sprijinului altor țări pentru ca acestea să se pronunțe, de asemenea, în apărarea Directivei-cadru privind apa, ca cea mai bună modalitate de a proteja patrimoniul natural european, sănătatea cetățenilor noștri și reziliența economiilor noastre în fața schimbărilor climatice.
Vă mulțumim anticipat pentru angajamentul dumneavoastră și al guvernului României de a opri regresul în domeniul mediului care se produce în prezent în Uniunea Europeană și rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru orice informație suplimentară care ar putea fi utilă în cadrul negocierilor.
Semnatari:
Asociația Societatea Organizată Sustenabil ASOS, prin președinte Adi Dohotaru
Asociația Bankwatch România, prin director Vlad Popescu
Grupul civic Rangerii Prutului, prin Gangal Mădălin
Focus Eco Center, prin președinte Zoltán Hajdú
România Curată și Verde Curat, coordonator Mihai Goțiu
Asociația Urban Lab Valea Jiului, prin vicepreședinte Bogdan-Mihai Popa
Fundația Comunitară Covasna, prin director executiv Kinga Bereczki
Agent Green, Gabriel Paun
Asociația Declic, prin președintă Roxana Pencea Brădățan
Asociația Ecolegal, prin președintă Rădulescu Cătălina Mihaela
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, prin președinte Costel Popa
Fundația Eco-Civica prin președinte Dan Trifu
Asociația Mai Mult Verde, prin coordonator proiecte Marta Popescu
Asociația REPER21, prin vice-președinta Ana-Maria Pălăduș
ASOCIATIA ECO CIVICA GORJ, prin președinte Oproiu Ion
Asociația Împreună pentru Chilia, prin președinte Vasile-Dan Dicu
Asociația Viziuni Educaționale, prin Lucia Mihai
Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare, prin Márk-Nagy János
Asociația MIE ÎMI PASĂ ȘI PRIETENII, prin președinte Ivlev Doina Mihaiela
Federația Coaliția Natura 2000, prin Director Executiv, George Kudor
Centrul eco-educațional Hodaia, prin Raluca Olaru
Asociația Copii pentru Viitor, prin Președinte Ancuța Iordănescu
Asociația MIE ÎMI PASĂ ȘI PRIETENII, prin președinte Ivlev Doina Mihaiela
Asociația Fly Fishing Rarău, prin președinte Sergiu Dumitru Rebenciuc
Asociația Valea Jiului Society, prin Adina Vințan
Coaliția Valea Jiului Implicată
Asociația Arca Lex, prin Ion-Viorel Vîlceanu, președinte
Asociatia De Pe Vale
ASOCIATIA GORJUL CIVIC GORJ, prin Spineanu Ion-Augustin
Asociația Centrul Român pentru Comunicare Filiala Gorj prin președinte Spineanu Ion-Augustin
Coaliția Implicată a Jiului
Prieteni Pescari filiala Suceava, prin președinte Petru Diaconita
Asociația “Codrii Iasilor”, președinte Mihai Diac
CLUBUL SPORTIV HUNEDOARA, PRIN PREȘEDINTE BENKO IOSIF
WWF-Romania, prin Director de Conservare Barbara Bendandi
Asociația Cu Verdele în Sus, prin Radu Tompa
Toró Attila, fotograf de natură
Anca Popescu, jurnalist, activist
Asociația Bicicleta Verde, prin președinte Diaconeasa Ionuț Andrei
Asociația Mai bine, prin președinte Elvys Sandu
Societatea Ecologica AquaTerra, filiala Iași, prin președinte Grigore DAVIDEANU