Scrisoare către Ministerul Mediului: probleme sistemice de aplicare a legislației de mediu
Către:
Dna. Diana Buzoianu, Ministră a Mediului, Apelor și Pădurilor
Scrisoare deschisă în legătură cu problemele sistemice de aplicare a legislației de mediu în România
Stimată doamnă ministră,
Vă mulțumim pentru întâlnirea organizată în data de 17 iulie 2025, alături de reprezentanți ai organizațiilor de protecție a mediului. Suntem încântați de deschiderea pe care o aveți spre colaborare și pentru a rezolva probleme stringente de mediu ale României.
La întâlnire v-am atras atenția asupra unor dificultăți persistente cu care se confruntă o parte din cetățenii români, mai ales în legătură cu poluarea aerului. În ultimii ani am întâmpinat mai multe cazuri care arată o problemă sistemică în legătură cu activitatea la nivel local a Gărzilor de Mediu și Agențiilor de Protecție a Mediului.
Expunem mai jos câteva cazuri concrete în care problemele cu poluarea au continuat, în ciuda intervenției, și aceea greoaie, a autorităților de mediu. În majoritatea cazurilor operatorii infrastructurilor poluante nu aplică măsurile de reducere a impactului de mediu prevăzute în acordurile sau autorizațiile de mediu, stabilite de APM.
– Centrala CET Craiova, Dolj – este deja un caz de notorietate la nivel național cunoscut de câțiva ani buni. Deși cetățenii se implică și trimit constant petiții, problema cu poluarea provenită de la această centrală nu se atenuează. Centrala elimină praf de cărbune din zona de concasare din cauza lipsei etanșeității grupurilor de producție. Acesta afectează mai ales locuitorii din cartierul Bariera Vâlcii, cea mai apropiată casă fiind la câteva sute de metri distanță. Garda de Mediu Dolj a sancționat în nenumărate rânduri operatorul centralei, cea mai recentă amendă fiind în cuantum de 150.000 lei, măsură care a inclus și efectuarea reparațiilor necesare. Deși operatorul susține că de-a lungul timpului a contractat servicii pentru reparații, rezultatele întârzie să apară. Totodată, operatorul este obligat să efectueze măsurarea emisiilor la limita centralei, însă acest lucru se întâmplă printr-o metodă învechită, STAS 12574/1987, abrogată prin legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. În acest sens am depus recent și o petiție în Parlamentul European pentru care așteptăm aprobare.
– Cariere de piatră, Bumbești-Jiu, Gorj – sunt în jur de 10 cariere de piatră care poluează constant locuitorii din zonă, în special pe perioada transporturilor materialelor. Conform acordurilor de mediu și ale acordurilor cu Primăria, carosabilul ar trebui umectat permanent pentru a evita spulberările de praf. Cetățenii din zonă susțin că există peste 500 de transporturi pe zi, fără a respecta măsurile din acord. Aceștia au făcut multiple sesizări la Primărie, Garda de Mediu și Agenția de Protecție a Mediului Gorj, fără rezultate. Susțin că atunci când s-au făcut măsurători cu privire la poluarea aerului, s-a utilizat aceeași metodă STAS 12574/1987, iar măsurătorile au fost realizate în timp ce carosabilul era umectat, operatorii fiind anunțați înainte de control, deci rezultatele sunt irelevante față de situația obișnuită. Cetățenii se confruntă și cu alte probleme. Există mai multe cariere de piatră în zonă pentru care APM Gorj a emis noi acorduri de mediu pentru extindere sau care sunt în proces de obținere a acordurilor de mediu, în ciuda poluării excesive deja existente, a opoziției locuitorilor din zonă și a dovezilor de ilegalitate aduse de aceștia. Exemple sunt Heilderberg Materials care se dezvoltă la 50 de metri de locuințele oamenilor sau stația de asfalt Dormancons SRL, al cărei acord de mediu a fost reînnoit în ciuda nerespectării măsurilor de protecție din acordul precedent.
– Groapa de gunoi Pata Rât și Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, Cluj – problema gropii de gunoi este deja arhicunoscută, mai ales pentru problemele sociale și de mediu pe care le generează. Un grup de locuitori din Dezmir, Cluj, au făcut multiple sesizări către Garda de Mediu în legătură cu mirosurile puternice, însă autoritatea nu a luat măsuri. Oamenii trăiesc în disconfort continuu și nu își mai pot desfășura viața în mod normal. Locuitorii cer monitorizarea situației din teren și a calității aerului. Conform declarațiilor Gărzii de Mediu din 2023 de vină este CMID, care nu aplică măsurile de prevenție a poluării.
– Abatorul Agricola, jud. Bacău – Abatorul este situat lângă case locuite și la 900 m de situl Natura 2000 ROSPA0063. În 2014 și 2019, bazinele stației de epurare au deversat, inundând curțile vecine. Raportul de încercare din data de 4.10.2019 arată prezența Cd = 5,6 mg/kg s.u. (depășirea pragului de intervenție), pentru care Garda de Mediu a aplicat sancțiuni. În 2020, lucrările de extindere a abatorului au început fără un acord de mediu sau o autorizația de construire corespunzătoare, fapt ce a dus la o sancțiune din partea Poliției Locale. APM Bacău a emis acordul de mediu nr. 8/24.08.2020 pentru „Extinderea Abatorului de Păsări”, dar acesta a fost apoi anulat de Curtea de Apel în aprilie 2022 în urma acțiunilor vecinilor. În mai 2022, Garda de Mediu a descoperit că activitățile de construcție continuau ilegal. Tribunalul și Curtea de Apel au suspendat autorizația de construire în 2022. Cu toate acestea, în ianuarie 2023, APM Bacău a emis o Decizie de Evaluare, prin care a precizat că proiectul „Modernizare Stație de Epurare a Apelor Uzate Existentă” nu se supune evaluării impactului asupra mediului. De asemenea, a actualizat Autorizația Integrată de Mediu 1/27.02.2018, incluzând acum și extinderea finalizată, așa cum a solicitat Agricola în iulie 2022.
– Fabrica Clean Tech din Ciulnița, jud. Ialomița – Aproape de Slobozia, fabrica Clean Tech, procesează deșeuri animale, provocând poluarea aerului și apei (râul Ialomița), creând disconfort localnicilor. Locuitorii din Ciulnița și Slobozia s-au organizat sub forma unui ONG, Asociația Ecologică Regională (AER) Muntenia Sud și au depus zeci de petiții către instituții, au strâns mii de semnături, au participat la dezbateri publice și întâlniri cu autoritățile, și au organizat proteste simbolice. Fabrica a fost amendată cu peste 500.000 lei, dar problema de fond nu s-a rezolvat. ONG-ul AER Muntenia a cerut suspendarea autorizației de mediu a fabricii. Ca răspuns la această acțiune legală, Clean Tech Internațional a solicitat daune de 20 de milioane de euro din partea membrilor ONG-ului în cazul în care Autorizația urma să fie suspendată și astfel, fabrica închisă, precum și suma de 20 de milioane de euro în cazul în care Autorizația nu este suspendată. Un astfel de demers poate fi foarte ușor catalogat drept un proces de tip SLAPP, menit să intimideze sau chiar să stopeze vocea societății civile. Clean Tech a renunțat ulterior la solicitarea de daune din cauza taxei de timbru prea mari, însă litigiul a rămas înscris în cărțile funciare ale membrilor organizației, obligându-i să depună contestație pentru a se elibera.
În speranța că vom putea colabora pentru rezolvarea acestor situații dificile care pun în pericol sănătatea oamenilor, vă atașăm mai multe documente și dovezi în legătură cu aceste cazuri și vă solicităm să luați măsuri concrete și adecvate, precum:
- trimiterea unui corp de control din partea Ministerului Mediului în zonele cu probleme și demararea unor anchete interne în cadrul GNM și APM-urilor locale.
- măsurarea poluării cu stații mobile adecvate, precum cele achiziționate recent de către Minister
- adoptarea de norme de aplicare pentru „legea mirosurilor”
- obligarea operatorilor la aplicarea măsurilor de prevenție și control a poluării și sistarea activității pentru neconformare.
Semnatari:
M.I, locuitor al Municipiului Craiova
T.L., locuitor al Municipiului Bacău.
T.C., locuitor al Municipiului Bacău.
Asociația Bankwatch România
Agent Green
InfoClima
Asociația Ecolegal
Asociația Centrul Civic Valea Sadului
Asociația Ecologică Regională – AER Muntenia Sud
Asociația REPER21
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Asociația 2Celsius
Greenpeace România
Comunitatea Declic