Cum decidem împreună: consultările din spatele Planului Social pentru Climă
Elaborarea Planului Național Social pentru Climă (PNSC) reprezintă un pas esențial pentru asigurarea unei tranziții juste în contextul extinderii sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS2) la sectorul rezidențial și de transport rutier.
Procesul de redactare a planului este sprijinit în paralel și de un proiect de asistență tehnică, finanțat de către Comisia Europeană, derulat în nouă state membre, inclusiv în România, vizând o mai bună înțelegere a efectelor ETS2, identificarea celor mai expuse grupuri și conturarea unor soluții concrete de sprijin pentru gospodării și microîntreprinderi.
Un cadru de lucru structurat: grupurile tematice
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost desemnat încă din decembrie 2023 instituția coordonatoare pentru elaborarea PNSC, iar în iunie 2024, au fost create cinci grupuri tematice de lucru dedicate principalelor direcții de acțiune: sărăcie energetică, sărăcie în transport, gospodării vulnerabile, microîntreprinderi vulnerabile și implementarea ETS2. Aceste grupuri sunt dedicate reprezentanților societății civile și funcționează ca platforme de consultare și cu alți actori relevanți, precum reprezentanți ai autorităților publice și experți tehnici.
Întâlnirile desfășurate în a doua jumătate a anului 2024 au fost dedicate în principal prezentării stadiului proiectului de asistență tehnică. Chiar dacă rolul lor a fost în primul rând informativ, aceste sesiuni au deschis și discuții importante despre nevoia de coordonare între ministere, societatea civilă și experți, precum și despre cum pot fi adaptate măsurile la realitățile locale – un pas esențial pentru ca intervențiile să fie relevante și coerente. Exemple precum utilizarea extinsă a lemnului de foc pentru încălzire în mediul rural au fost aduse în discuție ca argumente pentru conturarea unor intervenții adaptate și sustenabile pe termen lung.
Consultarea actorilor relevanți și direcțiile propuse de intervenție
În aprilie 2025, în cadrul unei noi întâlniri de lucru, discuțiile s-au concentrat pe metodologia utilizată pentru analiza vulnerabilităților. Aceasta are la bază un indicator agregat construit pornind de la indicatori existenți și noi, cu scopul de a identifica precis populația afectată de sărăcie energetică și de impactul preconizat al ETS2.
Analizele sectoriale au inclus evaluarea unui set extins de măsuri în sectorul clădirilor și al transportului rutier, dintre care o parte au fost selectate pentru evaluare detaliată. În sectorul rezidențial, intervențiile propuse includ lucrări de renovare pentru blocurile de apartamente din zonele urbane, combinate cu soluții pe bază de surse regenerabile de energie (panouri solare, baterii, pompe de căldură), renovarea locuințelor individuale din mediul rural, împreună cu instalarea de panouri fotovoltaice. În plus, se preconizează intervenții și pentru gospodăriile sărace energetic care utilizează lemnul ca sursă principală de încălzire, iar sprijinirea organizării în comunități energetice este încă o măsură avută în vedere.
Un aspect important este faptul că instalarea pompelor de căldură ca măsură eligibilă și ca alternativă la sistemele de încălzire poluante ar reprezenta o noutate în peisajul național al finanțărilor publice, indicând o orientare spre soluții mai sustenabile și eficiente energetic. Arhitectura prețului energiei, nefavorabilă încălzirii electrificate, este însă un potențial obstacol în adoptarea de către grupurile vizate a acestei soluții și în atingerea de către România a țintelor asumate în PNIESC.
Planificare participativă, nu un exercițiu birocratic
Pentru ca aceste măsuri să poată fi implementate eficient, este esențial ca procesul de colaborare interinstituțională să continue într-un mod coerent și predictibil, cu responsabilități clare asumate de fiecare instituție cu rol în proces. Pentru a ajunge într-adevăr la cei mai vulnerabili, eforturi vor fi necesare la firul ierbii pentru creșterea capacității administrative și informarea clară a potențialilor beneficiari.
Respectarea termenului de transmitere a unui prim draft de Plan spre evaluare Comisiei Europene până la finalul lunii iunie 2025 este importantă, dar nu trebuie să se facă în detrimentul calității procesului de consultare. Dialogul constant cu părțile interesate, validarea tehnică a măsurilor propuse și calibrarea acestora în funcție de nevoile reale identificate rămân pași critici în perioada următoare. Rămâne esențial ca acest proces să nu se limiteze la respectarea superficială a termenelor sau a unor pași procedurali predefiniți, ci să devină un exercițiu real de construcție participativă.
Credit foto: siriwannapatphotos via Canva