O iarnă mai călduroasă și sustenabilă: ce poate învăța România din poveștile europene de succes în domeniul încălzirii centralizate 

Pe 3 noiembrie 2026, Asociația Bankwatch România, alături de asociația de mediu letonă Green Liberty, au lansat studiul „Potențialul încălzirii centralizate în România și Letonia”. Studiul s-a concentrat pe poveștile europene de succes și aplicabilitatea acestora în municipalitățile din România și Letonia, cu accent pe soluții geotermale și soluții flexibile de încălzire cu emisii scăzute de carbon. 

Studiul s-a uitat atât la starea actuală a încălzirii centralizate din cele două țări, dar și la provocările cu care se confruntă România și Letonia în acest domeniu. Cercetarea s-a uitat și a analizat în profunzime exemple de bune practici precum cele din Szeged (Ungaria) și Helsinki (Finlanda). Studiu evaluează situația de la care pornesc municipalitățile, extrage lecții din experiențele orașelor Szeged și Helsinki și propune măsuri pe care autoritățile locale le pot testa înainte de a se angaja în investiții de amploare. 

România și Letonia au nevoie de strategii diferite pentru tranziția sistemelor de termoficare. România trebuie să îmbunătățească fiabilitatea sistemelor învechite, pregătind, în același timp, proiecte bazate pe surse regenerabile de energie termică. Letonia utilizează deja o pondere semnificativă de energie termică din surse regenerabile, dar trebuie să își diversifice sursele de căldură și să sporească flexibilitatea rețelelor.  

Planurile energetice ale României pentru 2030 se bazează pe crearea unei cereri finale mai mici și implementare mai amplă a energiei eoliene și fotovoltaice. Pentru încălzirea centralizată acest lucru se traduce în renovarea clădirilor, temperaturi mai scăzute ale rețelei, energie termică regenerabilă și capacitarea sistemului de electricitate. Încălzirea centralizată urbană rămâne puternic expusă combustibililor fosili, dar există alternative durabile precum energia geotermală, recuperarea căldurii, pompele de căldură mari, stocarea termică și cazanele de vârf. Ponderea actuală a energiei regenerabile în sectorul încălzirii (și răcirii) în România este raportată la 28%. 

Abordarea recomandată de studiu constă în măsurare și optimizare, demonstrarea rezultatelor pe parcursul unui sezon de încălzire, iar apoi extinderea soluțiilor care dau rezultate. Printre primii pași pe care municipalitățile îi pot face pentru îmbunătățirea sistemului de încălzire centralizată se numără:  

• Stabilirea bilanțurilor termice pe surse și zone de rețea de către operatorii termici; 

• Reducerea temperaturilor excesive de retur; 

• Repararea scurgerilor vizibile și înlocuirea conductelor cu focus pe secțiunile cu pierderi măsurate sau risc de defecțiune; 

• Instalarea unor pompele de căldură mai mari, sistemele de stocare și controalele avansate, care ar trebui dimensionate pe baza datelor de funcționare verificate. 

Studiul a fost elaborat în cadrul „(Em)powering Communities”, un proiect finanțat de Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI), care sprijină municipalitățile din România și Letonia în planificarea tranziției către sisteme de termoficare bazate pe surse de energie regenerabilă. Prin asistență tehnică, consolidarea capacităților și schimbul de bune practici la nivel european, proiectul își propune să consolideze capacitatea autorităților locale de a evalua potențialul de utilizare a energiei regenerabile pentru încălzire, de a planifica modernizarea sistemelor de termoficare și de a dezvolta soluții sustenabile de încălzire și răcire.