Pentru a obține finanțare din Fondul pentru tranziție justă (FTJ), județele eligibile trebuie să realizeze Planurile teritoriale pentru tranziție justă (PTTJ) până la finalul anului. Asociația Bankwatch România, implicată încă din 2018 în procesul de tranziție justă, publică astăzi un ghid cu recomandări pentru experții, autoritățile naționale și comunitățile locale care pregătesc Planuri teritoriale, în vederea alinierii acestora cu obiectivele climatice ale țării. 

Conform propunerii Comisiei Europene, planurile sunt trasate pe o perioadă de 10 ani și „trebuie să prezinte procesul de tranziție preconizat către o economie neutră din punct de vedere climatic”. România s-a angajat prin Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC) să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 43,9% până în 2030 pentru a contribui la obiectivul stabilit prin Acordul de la Paris: menținerea creșterii temperaturii globale sub 2°C. Aceste obiective ar trebui să se reflecte în Planurile teritoriale pentru tranziție justă, documente la fel de importante pentru viitorul energetic și economic al regiunilor carbonifere ca PNIESC și Strategia energetică a României. 

„Sunt șase județe în România care pot beneficia de Fondul pentru tranziție justă dacă își pregătesc la timp Planurile teritoriale: cele în care este exploatat cărbunele, Hunedoara și Gorj, și cele cu un număr mare de angajați în industria poluantă, Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Mai ales acum, că FTJ a fost redus de la 40 de miliarde de euro la 17,5 miliarde, este important să ne asigurăm că planurile teritoriale vor susține doar proiectele care contribuie la combaterea schimbărilor climatice și implicit la crearea de locuri de muncă sustenabile și dezvoltarea resurselor umane”, a spus Dan Dobre, Campaigner minerit și tranziție justă, Asociația Bankwatch România.

Pentru a putea măsura concret atingerea obiectivelor planificate,  ghidul recomandă, printre altele: 

• Realizarea unor sisteme de parteneriat bazate pe transparență și colaborare, care asigură participare reală a părților interesate la realizarea PTTJ, dar și la implementarea acestora.
• Estimarea anuală a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a capacității energetice instalate pe bază de cărbune până în 2030;
• Analiza locurilor de muncă existente și preconizate în  industria cărbunelui, atât cele directe cât și cele indirecte; 
• Evaluarea impactului social provocat de reducerea activității carbonifere până în prezent, dar și cel preconizat; 
• Evaluarea tuturor sectoarelor economice din regiune și stabilirea acelor activități care nu pot fi finanțate prin Fondul de tranziție justă. 

Ghidul de pregătire a Planurilor teritoriale pentru o tranziție justă a fost realizat în baza anexei II a propunerii Comisiei Europene pentru instituirea FTJ și poate fi citit mai jos.