În ziua de 11 noiembrie la cea de-a 27 Conferință a Părților (COP27) va avea loc o discuție despre Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan. Noi, semnatarii acestei scrisori, reamintim faptul că România nu și-a luat încă acest angajament și nu are un plan pentru reducerea emisiilor de metan.

Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan reprezintă o inițiativă prin care țările din întreaga lume se obligă să contribuie la reducerea emisiilor globale de metan. Până în prezent, 122 de țări, Cehia fiind cel mai nou membru^[1], s-au alăturat acestui obiectiv ambițios de a reduce emisiile cu „cel puțin 30% față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să treacă spre utilizarea celor mai bune metodologii de monitorizare și verificare a emisiilor de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii mari”.

Având în vedere că Administrația Prezidențială a publicat recent raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România” care menționează necesitatea abordării eficiente a emisiilor de metan, împreună cu sectorul privat, iar Ministerul Mediului trebuie să elaboreze de urgență Strategia Națională pe Termen Lung (INFR(2022)2090), considerăm că este oportună și necesară asumarea la nivel național a obiectivelor europene în acest domeniu prin semnarea Angajamentului global pentru reducerea emisiilor de metan.

Conform ultimelor estimări și analize ale Agenției Internaționale de Energie^[2] se constată că emisiile de metan din sectorul energetic sunt cu aproximativ 70% mai mari decât suma estimărilor prezentate de guvernele naționale. Totodată, dacă toate țările producătoare ar egala intensitatea emisiilor din Norvegia, emisiile globale de metan din operațiunile de petrol și gaze ar scădea cu peste 90%. Cele mai rentabile oportunități de reducere a metanului sunt în sectorul energetic, în special în operațiunile de petrol și gaze. Pe baza prețurilor ridicate recente ale gazelor naturale, aproape toate opțiunile de reducere a emisiilor din operațiunile de petrol și gaze din întreaga lume ar putea fi implementate fără costuri nete.

La nivel național, există mai multe aspecte din sectorul de energie care urgentează nevoia adoptării unor măsuri relevante la nivel național:

• România are una din cele mai vechi infrastructuri de energie din Europa și este al doilea producător de gaze fosile din Uniunea Europeană;
• Emisii fugitive^[3] de metan au fost documentate la majoritatea infrastructurii de petrol și gaze investigate în România, pe tot lanțul de aprovizionare^[4]. Emisiile României din exploatarea și transportul gazului fosil au fost semnalate inclusiv de NASA^[5];
• Companiile petroliere care operează în România nu au implementate programe adecvate de monitorizare sau prevenție de tip Leak Detection And Repair (LDAR) și nu sunt conectate la mecanismele sau standardele internaționale voluntare, precum OGMP 2.0.

Având în vedere această poziție, România ar trebui să joace un rol proactiv în Europa în gestionarea emisiilor de metan, mai ales în perspectiva creșterii capacității de exploatare a gazelor din Marea Neagră sau al unui număr tot mai mare de sonde închise cu pierderi nemonitorizate^[6]. Țara noastră trebuie să își asume obiective și măsuri ambițioase în ceea ce privește emisiile de metan, operaționalizate prin integrarea cu Strategia Națională pe Termen Lung și Planul național integrat energie și climă, printr-un plan dedicat pentru gestionarea și reducerea emisiilor de metan, precum și prin coordonarea cu eforturi la nivel regional și global pentru a reduce impactul gazelor cu efect de seră asupra climei.

Un argument în plus pentru semnarea angajamentului este stimulentul financiar care vine din partea instituțiilor financiare internaționale, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul Verde pentru Climă, către țările semnatare ale Angajamentului global pentru reducerea emisiilor de metan prin finanțarea de proiecte și asistență tehnică, iar Agenția Internațională de Energie va servi ca partener pentru implementarea angajamentului.

De la an la an întârziem tot mai mult să luăm măsuri reale pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, iar fereastra de oportunitate e aproape închisă pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5°C. Prin semnarea acestui acord avem șansa să demonstrăm responsabilitate față de atenuarea schimbărilor climatice, față de cetățenii români și un simț de apartenență la Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, putem arăta că suntem alături de țările lumii cele mai afectate de schimbările climatice care au contribuit cel mai puțin la acestea și care s-au alăturat deja acestui demers.

Cu stimă,

Mihai Stoica, 2Celsius

Raluca Petcu, Bankwatch România

Alin Tănase, Greenpeace România

Mihai Constantin, WWF România

Victoria Carasava, A.R.T. Fusion

Abdulkarim Nomen, Camera Șepte

Marius Moga, Someș Delivery

Camelia Gui, Clujul Sustenabil & Food Waste Combat

^[1] Cehia a anunțat că va semna Global Methane Pledge la COP27, vezi aici

^[2] https://www.iea.org/reports/global-methane-tracker-2022/overview

^[3] IPCC definește emisiile fugitive ca „emisii [de gaze cu efect de seră] care nu sunt produse în mod intenționat de un coș sau de aerisire/ventilație” și stipulează că acestea pot „include scurgeri de la instalații industriale și conducte” (IPCC, 2006, IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories)

^[4] Rezultatele investigației realizate de CATF și 2Celsius în România privind detectarea emisiilor fugitive de metan de la infrastructura de petrol și gaze pot fi accesate aici: https://cutmethane.eu/watch/

^[5]https://earthobservatory.nasa.gov/images/149374/mapping-methane-emissions-from-fossil-fuel-exploitation

^[6] https://2celsius.org/wp-content/uploads/2022/05/Raport-2Celsius-1.pdf