Domnule Președinte al Comisiei, Daniel Zamfir,
Stimați membri ai Comisiei parlamentare de anchetă pentru stabilirea cauzelor creșterii substanțiale a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice,
Stimați parlamentari,

Vă solicităm sa nu distrugeți ariile naturale protejate ale României! Apele din parcurile naturale asigură viața florei și faunei, care la rândul lor susțin viața umană. Fără debitele naturale, fără „vuietul apelor”, văile carpatine se vor transforma, din paradisuri naturale cu potențial ecoturistic enorm, în niște zone dezolante. Râurile din Carpații Românești sunt deja supraexploatate energetic, sute fiind deja distruse, ignorându-se complet impactul de mediu al industriei hidroenergetice. Rămășițele rețelei noastre hidrografice montane trebuie salvate, undeva trebuie să tragem o linie.

În urma audierii organizațiilor de mediu în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru stabilirea cauzelor creșterii substanțiale a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ați identificat ca soluție pentru continuarea proiectelor hidrocentralelor de pe râul Jiu (și nu numai) modificarea limitelor ariilor protejate și/sau desemnarea unor arii protejate noi în compensare. Credem că această decizie poate crea un precedent periculos pentru distrugerea ariilor naturale protejate la nivel comunitar.

Apelăm la buna dumneavoastră credință să nu girați un astfel de demers împotriva mediului. Desființarea sitului Natura 2000 Defileu Jiului sau a altor arii naturale protejate nu atrage cu sine un impact de mediu mai redus al proiectelor. Nu există posibilitatea legală de a ignora distrugerea unor specii și arii protejate pentru capacități energetice minore, care pot fi ușor înlocuite cu altele, mai puțin periculoase pentru mediu.

Subliniem încă o dată că nu vom susține niciodată proiecte energetice cu un impact semnificativ asupra mediului. Atât Comisia Europeană, cât și societatea civilă din România au elaborat ghiduri pentru dezvoltarea durabilă a proiectelor hidroenergetice, iar aceste resurse pot fi utilizate pentru viitoarele proiecte ale României. De asemenea, vă reamintim că România este în procedură de infringement încă din 2015, INFR(2015)4036, pentru astfel de hidrocentrale pe derivație construite în situri Natura 2000, nu doar pentru cele exemplificate în scrisoarea de punere în întârziere, ci pentru problema sistemică, în general. Continuarea construcției acestor proiecte prin desființarea siturilor Natura 2000 ne va trimite cu siguranță cu un nou caz la Curtea de Justiției a Uniunii Europene. De altfel, pentru desemnarea incompletă a siturilor Natura 2000 există deja o procedură de infringement deschisă pentru transpunerea Directivei Habitate 92/43/EEC (NFR2020/2297), cât și pentru nedesemnarea Ariilor Speciale de Conservare (INFR2020/2238).

Vă suntem alături în identificarea celor mai bune soluții pentru dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, cu un impact redus de mediu, cum sunt sistemele eoliene și fotovoltaice, dar și pentru implementarea unor măsuri reale de reducere a consumului de energie prin eficiență energetică. Subliniem că dezvoltarea sustenabilă nu se poate realiza fără respectarea legislației de mediu și evitarea zonelor protejate. Conform strategiei UE pentru biodiversitate pentru 2030, acestea vor trebui extinse până la 30% din suprafețele terestre și maritime ale Europei, din care cel puțin 10% să se afle sub protecție strictă, incluzând pădurile primare și cele seculare. România are în prezent 23% din suprafață acoperită cu arii protejate. Siturile Natura 2000 unde se află cele două proiecte de hidrocentrale – Bumbești-Livezeni și Răstolița – sunt zone unice, care nu pot fi compensate nicăieri în România.

În final vă atașăm analizele realizate de (sau la care au contribuit) organizațiile de mediu semnatare asupra diferitelor tipuri de producție a energiei, care includ soluții și recomandări atât de ordin legislativ, cât și tehnic.

• BUILDING BACK BIODIVERSITY – How EU Member States fail to spend the recovery fund for nature
• PNRR – Investiții și reforme contrare procesului de decarbonizare a sectorului energetic
• Digitalizarea sistemului energetic național
• Cărbunele în România 
• Accelerated lignite exit in Bulgaria, Romania and Greece
• Promovarea sistemelor de încălzire centralizată din surse regenerabile – Șapte recomandări de politică
• Sectorul energiei regenerabile în România: un potențial încă neexploatat

Semnatari,

Agent Green
Bankwatch România
Eco-civica