Membrii Camerei Deputaților din Parlamentul României au intenționat ieri să voteze un proiect de decizie de respingere a Strategiei Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030. Strategia este unul dintre pilonii Pactului ecologic european și un program strategic suplimentar pentru redresarea ecologică în urma pandemiei.
Strategia pentru biodiversitate vizează o mai bună protecție a naturii prin îmbunătățirea și extinderea rețelei de arii naturale protejate, inclusiv a pădurilor primare și seculare; creșterea suprafețelor forestiere și îmbunătățirea sănătății și rezistenței acestora; sporirea ritmului restaurării ecosistemelor degradate prin stabilirea unor obiective de restaurare care vor deveni obligatorii din 2021; incurajarea agriculturii ecologice și a altor practici agricole prietenoase și refacerea cursurilor de apă și a funcțiilor naturale ale râurilor pentru a atinge obiectivele Directivei-cadru privind apa.
Printre motivele de respingere ale deputaților români menționate în proiectul de decizie se numără faptul că, prin creșterea numărului de regulamente, strategii și planuri de acțiune dedicate protecției naturii și restaurării habitatelor și speciilor, atenția va fi deturnată de la realizarea acțiuni concrete în timp util la nivel local. Un alt argument este că planurile și documentele pentru punerea în aplicare a politicilor UE privind protecția mediului și a biodiversității sunt foarte dense și complicat structurate, având un număr nejustificat de mare de pagini, ceea ce le face dificil de înțeles de către cetățeni sau alte sectoare de activitate interesate. De asemenea, parlamentarii nu văd nicio legătură între modul deficitar de protecție a biodiversității din prezent și măsurile legale de protecție insuficiente.
Cu toate acestea, proiectul prevede creșterea implicării părților interesate în gestionarea ariilor protejate, în ciuda măsurilor controversate luate de Parlament în 2018, când a decis să anuleze custodiile ariilor naturale protejate și să elimine ONG-urile în calitate de administratori. Până atunci, statul externaliza administrarea acestor zone către custozi și administratori, ceea ce a permis ONG-urilor să se implice în procesele de administrare.
Aceasta nu a fost singura controversă legată de implicarea Parlamentului în modificarea legislației privind protecția mediului. În 2016, regimul ariilor naturale protejate a fost modificat astfel încât să poată permite construirea conductelor de gaze naturale în zonele de protecție integrală și în zonele tampon aferente acestor perimetre speciale. Aceste prevederi au fost concepute pentru a accelera implementarea conductei BRUA care intersectează șapte situri Natura 2000 și se apropie de alte cinci arii naturale protejate, iar în cele din urmă prevederile au fost extinse pentru a fi aplicate tuturor proiectelor de importanță națională în domeniul gazului natural[1].
Având în vedere trecutul complicat al Parlamentului cu legislația deja fragilă pentru protecția mediului, nu este de mirare că, din nou, beneficiile protejării biodiversității și a mediului sunt trecute cu vederea și respinse.
Dacă această decizie ar fi adoptată, nu numai că am pune în pericol biodiversitatea României, dar am pierde și investițiile necesare pentru protecția naturii. Cel puțin 20 de miliarde de euro pe an vor fi disponibili prin finanțare privată și prin programe integrate în Cadrul financiar multianual al UE 2021-2027.
Proiectul de decizie va fi discutat în continuare de comisiile specializate ale Camerei Deputaților și o decizie va fi luată până la sfârșitul anului.
[1] https://bankwatch.org/wp-content/uploads/2019/10/State-capture-gas-report.pdf
