Comisia Europeană a prezentat miercuri, 27 mai, măsurile cuprinse în Planul de Redresare Economică Verde și versiunea consolidată a Cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 prin intermediul căruia vor fi susținute măsurile pentru înlăturarea efectelor negative ale pandemiei asupra economiei.
Unul dintre elementele principale ale Planului de Redresare Verde este mecanismul „Next Generation EU” (UE-Generația următoare) prin care vor fi mobilizate suplimentar 750 de miliarde euro pentru finanțarea investițiilor destinate relansării economice, astfel:
- Crearea unei facilități de finanțare pentru recuperare economică în valoare de 560 miliarde euro care va sprijini investițiile și reformele necesare pentru tranziția ecologică și digitală, dar și pentru reziliența economiilor naționale. Pentru accesarea acestor fonduri, Statele Membre trebuie să elaboreze planuri concrete de recuperare economică, stabilind prioritățile de investiții care vor fi finanțate prin intermediul facilității;
- Suplimentarea cu 55 miliarde euro a programelor desfășurate în cadrul Politicii de Coeziune prin intermediul noii Facilității REACT-EU, care va fi disponibilă până în 2022. Această finanțare se adaugă volumului total al Politicii de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare de aprox. 250 miliarde euro;
- Finanțare suplimentară de până la 40 miliarde euro pentru Fondul de Tranziție Justă pentru sprijinirea statelor membre în procesul de tranziție către neutralitate climatică. Alocarea pentru acest fond este de 5 ori mai mare decât varianta adoptată în ianuarie 2020, de 7,5 miliarde euro;
- Finanțare suplimentară de 15 miliarde euro pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
Măsurile elaborate în cadrul Planului au la bază prevederile Pactului Ecologic European și vizează accelerarea investițiilor pentru renovarea clădirilor publice și private, dezvoltarea sectorului regenerabilelor, mobilitatea și economia circulară. Aceste investiții strategice vor fi susținute printr-o nouă facilitate de finanțare încorporată în cadrul programului InvestEU, în valoare de 15 miliarde de euro.
Și programele europene pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, digitale și de transport, precum și cele destinate inovației și cercetării vor primi fonduri adiționale. Volumul total al noului Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 împreună cu noile facilități de redresare economică va fi astfel de 1850 miliarde euro. Testul propunerii Comisiei Europene va fi la votul din Consiliul UE, programat pentru luna iulie, când cei 27 de șefi de state și guverne ar trebui să-l voteze.
Deși este reiterat faptul că măsurile de recuperare și fondurile noi create vor respecta obiectivele și politicile europene în materie de climă și energie și vor contribui într-un mod durabil la relansarea economiei, propunerea Comisiei nu menționează clar aplicabilitatea condițiilor de sustenabilitate și în privința întregului Cadru Financiar 2021-2027. În lipsa unor clarificări, următoarea perioadă de finanțare europeană riscă să fie folosită în continuare pentru susținerea investițiilor contrare obiectivelor climatice asumate la nivel european și național.
La nivel național, măsuri concrete pentru redresarea economică întârzie să apară, deși au fost identificate sectoarele principale care vor concentra majoritatea investițiilor: transport, energie, sănătate, comunicații, educație și agricultură. Accelerarea investițiilor publice reprezintă una dintre recomandările oferite de Comisia Europeană ca răspuns în fața crizei provocate de COVID-19 și pentru susținerea unei redresări economice durabile. Conform recomandărilor, România ar trebui să prioritizeze investiții publice destinate tranziției ecologice și digitale, cu accent pe transportul durabil, infrastructura digitală, producția și utilizarea energiei din surse regenerabile, măsuri de eficiență energetică și infrastructura de mediu. La fel de importante sunt și investițiile în proiecte de reconversie a regiunilor monoindustriale și a celor cu o intensitate ridicată a carbonului.
Deși România s-a alăturat inițiativei privind Redresarea Economică Verde, susținând direcționarea resurselor către investiții care favorizează trecerea la o economie durabilă, decarbonizată, în conformitate cu obiectivele climatice și energetice pe termen mediu și lung, recent decidenții politici au solicitat continuarea finanțării pentru proiectele pe bază de gaze naturale. Aceasta este o direcție în contradicție cu declarațiile de susținere a perspectivei ecologice de recuperare economică, având în vedere faptul că o alocare substanțială de resurse financiare către proiecte pe bază de combustibili fosili va întârzia procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic.
Împreună cu ONG-uri și specialiști din România am propus decidenţilor măsuri alternative pentru o recuperare echitabilă. Petiția mainesedecideazi.ro, propune ca măsurile Guvernului să prioritizeze cinci direcții: mediu, economie, sănătate, învățământ și democrație.
