Comisia Europeană a publicat joi, 17 septembrie, evaluarea generală a celor 27 de Planuri Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), care ar trebui să conțină o viziune integrată asupra modului de implementare a tranziției energetice și climatice pentru următorii zece ani. România a publicat la începutul acestui an varianta finală a PNIESC care reflectă încă o dată lipsa de ambiție în ceea ce privește tranziția energetică, investițiile în gaze naturale și păstrarea cărbunelui în sistemul energetic fiind prioritare, în ciuda potențialului considerabil pentru energia produsă din surse regenerabile.
Analiza Comisiei Europene ia în considerare contextul actual generat de COVID-19 și faptul că Planurile constituie un document de referință în prioritizarea investițiilor necesare pentru relansarea economiei post pandemie. Analiza cuprinde și mențiuni referitoare la utilizarea resurselor financiare din cadrul Pachetului de Recuperare și Reziliență al Uniunii Europene pentru sprijinirea investițiilor și reformelor identificate în PNIESC.
În ceea ce privește sectorul energiei regenerabile, evaluarea măsurilor planificate evidențiază că ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final de energie la nivelul Uniunii va atinge o valoare cuprinsă între 33,1% și 33,7% în 2030, depășind obiectivul european de 32%, dar insuficient pentru a putea atinge neutralitatea climatică până în 2050. Sunt prevăzute obiective ambițioase cu privire la electromobilitate și combustibili alternativi, însă potențialul surselor de energie regenerabilă offshore este tratat insuficient. La nivelul UE va avea loc o reducere de 29,7% pentru consumul de energie primară și 29,4% pentru consumul final de energie, valori care, deși sunt mai ridicate comparativ cu versiunile de lucru ale Planurilor, nu reușesc să se ridice la nivelul obiectivului Uniunii pentru 2030 de 32,5%. Emisiile de gaze cu efect de seră vor fi reduse cu 41% până în 2030 față de nivelul din 1990, depășind obiectivul european de 40%. Aceste măsuri privesc cu precădere sectorul industrial, al transporturilor și cel al agriculturii.
Deși majoritatea statelor membre pregătesc eliminarea cărbunelui din mixul energetic, România, Polonia, Bulgaria și Croația încă nu au o asemenea strategie. În acest context, se prevede că utilizarea cărbunelui va scădea cu 70% până în 2030 comparativ cu 2015, însă sunt necesare strategii și obiective mai clare pentru a contracara consecințele sociale, de ocupare a forței de muncă și alte efecte negative ale acestei transformări energetice.
În plus, Comisia subliniază că Planurilor le lipsește o detaliere extensivă a nevoilor de investiții și a modului de utilizare a surselor de finanțare disponibile, a acțiunilor și măsurilor necesare în domenii precum cercetarea, inovarea și competitivitatea, cooperarea regională sau sărăcia energetică și insistă asupra intensificării eforturilor de eliminare a subvențiilor dedicate combustibililor fosili.
Evaluarea detaliată a fiecărui Plan Național va fi publicată în octombrie și va conține o analiză a modului în care au fost abordate recomandările Comisiei din iunie 2019, dar și îndrumări cu privire la implementarea acestui document strategic.
