La sfârșitul lunii aprilie, Consiliul de Administrație al BERD a adoptat noua strategie de țară pentru România, prin care au fost definite prioritățile investiționale pentru următorii cinci ani. Documentul stabilește ariile strategice de investiții și are ca obiective promovarea investițiilor în infrastructură durabilă și dezvoltarea regională, sprijinirea productivității prin extinderea întreprinderilor și perfecționarea calificărilor profesionale, dar și intermedierea financiară și extinderea piețelor de capital.
Prin adoptarea acestei strategii, BERD își afirmă angajamentul în sprijinirea procesului de modernizare a economiei românești prin finanțarea proiectelor de infrastructură durabile și susținerea decarbonizării sectorului energetic și trecerea acestuia de la cărbune la surse de energie curate.
Investițiile din 2020-2025 propun dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice inteligente[1], implementarea proiectelor pe bază de surse de energie regenerabilă și integrarea acestora în sistemul de energie electrică, măsuri de eficiență energetică aplicate atât rețelelor electrice, cât și sectorului rezidențial, dar și creșterea accesului la apă și alte servicii municipale precum transportul urban sau încălzirea centralizată.
În ceea ce privește investițiile necesare pentru tranziția sistemului energetic de la cărbune la surse de energie curate, atragem atenția că banca nu menționează condiții pentru o tranziție echitabilă, un pilon important în acest proces. Investițiile ar trebui să aibă în vedere reducerea costurilor socio-economice ale procesului transformativ și să promoveze măsuri și programe de reconversie și recalificare profesională a forței de muncă. Investițiile trebuie să fie proiectate în conformitate cu Planurile teritoriale de tranziție justă pe care regiunile afectate trebuie să le elaboreze, astfel încât să vizeze nevoile exacte ale acestora.
Deși prin documentul aprobat, BERD își propune susținerea procesului de tranziție a României către o economie cu emisii reduse de CO2, o parte din investițiile preconizate vor fi îndreptate și către proiecte de dezvoltare a sistemului de transport și distribuție a gazelor naturale. Considerăm că investițiile în infrastructurile pe bază de combustibili fosili vor încetini procesul de decarbonizare, având în vedere impactul ridicat asupra mediului și riscul financiar de transformare în active irecuperabile a acestor instalații.
Pentru ca România să înregistreze un progres semnificativ în ceea ce privește trecerea la un sistem economic cu emisii zero de carbon până în 2050, investițiile trebuie să fie în conformitate cu cerințele Acordului de la Paris și să contribuie la obiectivele naționale în materie de climă și energie pe care țara s-a angajat să le atingă.
Strategia a fost supusă consultării publice în perioada februarie-martie 2020 pentru colectarea recomandărilor și observațiilor din partea societății civile și a altor părți interesate. Recomandările Bankwatch România au avut în vedere instituirea unor condiții mai clare de protecție a mediului în implementarea investițiilor preconizate și regândirea unor obiective investiționale astfel încât să corespundă țintelor climatice.
[1]Conform Regulamentului EU 343/2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, rețelele inteligente reprezintă „rețele de energie electrică capabile să integreze în mod rentabil comportamentul și acțiunile tuturor utilizatorilor conectați la acestea – producători, consumatori și cei care produc și consumă simultan – cu scopul de a asigura un sistem energetic eficient din punct de vedere economic, sustenabil și cu pierderi reduse și de a garanta niveluri ridicate de calitate, siguranța în aprovizionare și securitate”
