Valul de extindere a carierelor de lignit din anul 2016 a lăsat oamenii din satele învecinate exploatărilor fără apă potabilă, iar în prezent situația este neschimbată, conform unei analize a Bankwatch România. Mai mult, carierele contribuie la deșertificarea zonei și pun în pericol agricultura locală.

„Am revizitat localnicii din satele miniere în 2021 și am constat că situația nu e cu mult diferită față de 2017, când zeci de oameni nu mai aveau apă în fântânile proprii și o primeau cu porția de la Complexul Energetic sau de la primării. Am fost în satul Rogojel, aflat lângă cariera Pinoasa și în Runcurel, de lângă Jilț Nord. Oamenii care locuiesc în apropierea carierelor de lignit nu au apă în fântânile din curte, iar alimentarea cu apă de către autorități este defectuoasă”, a spus Alexandra Doroftei, autoarea raportului „Pericolul deșertificării” și reprezentantă a Bankwatch România.

Cum afectează carierele de lignit sursele de apă și solul

ONG-ul a analizat mai multe studii realizate în zonă în ultimii 30 de ani, din care reiese că activitatea de producție a energiei pe bază de cărbune este una dintre principalele cauze care au dus la deficitul de apă și poluarea excesivă. Împreună cu defrișările ilegale și lipsa unui sistem de irigații, acestea au determinat ariditatea crescută a solului care contribuie la apariția fenomenului de deșertificare.

Literatura documentată nu încadrează Gorjul ca zonă deșertificată, însă multe dintre studii afirmă că riscul de deșertificare în viitor este ridicat. Analiza precizează că zonele de extracție de suprafață fără vegetație sau irigare, captează și amplifică razele solare, devenind în timp centrul expansiunii deșertificării. Un procent de aproximativ 3% din teritoriul județului este acoperit de cariere de lignit care se află în continuă expansiune.

Pe lângă contribuția evidentă pe care o au în procesul de deșertificare, carierele afectează grav apele din subteran, sursa de apă potabilă a locuitorilor. În general, sistemul apelor subterane se regăsește chiar în carierele de cărbune, iar apa trebuie evacuată pentru a putea exploata. Evacuarea apei determină scăderea nivelului apei în fântâni, dar și contaminarea acesteia cu substanțe poluante. Efectele se văd în realitatea imediată, lipsa apei sau apa nepotabilă fiind o problemă acută cu care se confruntă locuitorii din județ.

În plus, autoritățile locale nu reușesc să asigure regulat surse de apă potabilă, cele existente sunt de o calitate îndoielnică și oamenii evită să le folosească.

Bazin de apă „potabilă” din satul Rogojel

„Tranziția justă nu înseamnă doar închiderea cărbunelui și asigurarea de locuri de muncă pentru foștii mineri, ci și ameliorarea situației oamenilor care au suferit zeci de ani din cauza exploatărilor. Autoritățile locale și centrale, dar și Complexul Energetic Oltenia ar trebui să ia în considerare și aceste aspecte și să prevadă un calendar de închidere și ecologizare a carierelor de lignit”, spune Dan Dobre, coordonator al campaniei tranziție justă, Bankwatch România.

Analiza Bankwatch concluzionează cu câteva recomandări pentru a putea rezolva problema apei potabile. ONG-ul consideră că cea mai importantă este închiderea și ecologizarea carierelor de cărbune, care sunt principala cauză a lipsei apei, apoi măsuri precum realizarea unor sisteme moderne de irigații, a unui sistem de alimentare cu apă potabilă și plantarea perdelelor forestiere care să mențină umiditatea solului sunt necesare.