Eforturile pentru o tranziție verde justă și cele pentru egalitate de gen nu pot funcționa decât împreună. Ca recunoaștere a acestei interdependențe, cea de-a zecea ediție a Indexului European al Egalității de Gen, lansată de Institutul European pentru Egalitate de Gen – EIGE în octombrie 2023 creează o legătură directă cu Pactul Verde European și introduce pentru prima oară lentila de gen în politicile climatice. Indexul măsoară progresul statelor UE privind atingerea egalității de gen prin analiza unor domenii precum participarea femeilor pe piața muncii, la deciziile economice și politice, accesul la sănătate, împărțirea echitabilă a sarcinilor domestice, incidența violenței de gen.  

Analiza intersecției dintre gen și schimbări climatice este relativ nouă în Europa. Vocile specialiștilor cer o mai mare aplecare asupra integrării dimensiunii de gen în toate politicile și mecanismele pentru tranziție justă. Puținele studii care au fost realizate arată că efectele schimbărilor climatice adâncesc inegalitățile de gen deja existente la nivel structural. Piața forței de muncă se schimbă favorizează domeniile masculinizate precum ingineria, unde este nevoie de cunoștințe tehnice, științifice și digitale. Există diferențe de gen în educația fetelor și băieților în ceea ce privește aceste domenii, femeile neavând acces în aceeași măsură la locurile de muncă bine plătite, ceea ce va crește în continuare diferențele de salarizare între femei și bărbați. Criza climatică determină creșterea prețurilor la energie, scăderea investițiilor sociale, creșterea sărăciei energetice mai ales în rândul femeilor. Toate acestea au loc pe un fond cultural în care femeile se regăsesc în cel mai mare risc de sărăcie, fiind cele ce au grijă de casă, de copii, de gospodării, resimțind în mod mai acut lipsa resurselor pentru iarnă sau a unei infrastructuri funcționale de îngrijire.  

Femeile și copiii sunt victime într-o mai mare măsură a fenomenelor meteo extreme generate de criza climatică, precum inundațiile și incendiile. UN Environment estimează că peste 80% din refugiații climatici din lume sunt femei. Cele mai vulnerabile categorii sunt cele mai afectate: femei în vârstă, femei din zone rurale, cu dizabilități, sărace, rome, LBTQ, migrante, femeile din zonele cu conflicte armate. 

Pandemia COVID 19 ne-a arătat cum, în cazul unor crize majore, infrastructura de îngrijire, serviciile sociale, serviciile pentru asistență în caz de violență de gen, accesul la sănătatea reproductivă – toate au fost întrerupte parțial sau total, afectând preponderent femeile. În cazul crizei climatice, acțiunile de mitigare și adaptare pot reprezenta însă o importantă oportunitate de a accelera egalitatea de gen și a ne asigura astfel că nimeni nu va fi lăsat în urmă. 

Implementarea politicilor Pactului Verde European trebuie realizată într-un mod incluziv și integrator pentru toate categoriile sociale, cu accent pe cele mai vulnerabile persoane, astfel încât tranziția către o economie verde să fie cu adevărat justă.

Măsuri care pot atenua impactul crizei climatice asupra femeilor 

Trebuie dezvoltate reziliența comunităților și abilitatea lor de a răspunde provocărilor schimbărilor climatice, prin anticiparea nevoilor specifice și includerea lor în politicile și programele care se implementează la nivel local. Este importantă consultarea grupurilor vulnerabile și includerea lor la masa discuțiilor pentru a creiona politicile la firul ierbii, ținând cont de specificitatea nevoilor din comunitățile respective. 

Femeile sunt subreprezentate la masa deciziilor politice și economice, așa cum arată Indexul Egalității de Gen – în ritmul actual, mai trebuie să așteptăm încă 60 de ani pentru a atinge egalitatea de gen în Europa. Este nevoie de creșterea participării femeilor la deciziile legate de tranziția spre o economie verde, mai ales în sectoare puternic masculinizate, precum transportul și energia. 

Mecanismul pentru o Tranziție Justă al Uniunii Europene acordă o importanță sporită integrării dimensiunii de gen și dimensiunii sociale, recunoscând beneficiile antreprenoriatului feminin în construirea unor afaceri mai sustenabile, precum și rolul femeilor ca agenți de schimbare prin generarea, consumul și promovarea soluțiilor sustenabile.  

Sprijinirea femeilor ca lideri climatici are numeroase beneficii: companiile conduse de femei sunt mai transparente, îndeplinesc indicatorii de sustenabilitate, sunt mai eficiente la nivelul consumului de resurse (apă, electricitate, reciclare), investesc mai mult în capitalul uman, atrag și rețin mai mulți angajați femei. Este importantă astfel încurajarea investiției în companii cu o mai mare diversitate de gen. 

Pe lângă combaterea cauzelor și a efectelor schimbărilor climatice, etapa de adaptare este esențială pentru a crește reziliența populației și a diminua impactul socio-economic al acestor schimbări. Aici munca de îngrijire joacă un rol important și trebuie revalorizată ca motor al unei societăți sănătoase și incluzive. Astfel, tranziția justă trebuie să nu ducă doar la crearea de locuri noi de muncă, ci și la creșterea calității vieții și bunăstării. Fără a lua în considerare disparitățile de gen existente pe piața muncii, unde femeile nu sunt prezente în aceeași măsură și în aceleași sectoare, orice măsură de transformare a forței de muncă pentru a o pregăti pentru tranziția energetică doar va adânci inegalitățile existente. Ca direcție de intervenție, trebuie încurajată prezența femeilor în domeniile masculinizate inclusiv prin cote de gen, fonduri publice pentru eliminarea inegalităților de gen în salarizarea sectoarelor, recrutare și training care să țină cont de specificitatea nevoilor femeilor (cu servicii de îngrijire a copiilor la fața locului și transport public eficient), drepturi sociale pentru lucrătorii domestici, investiții publice în infrastructura de îngrijire.  

Poate implementa România o tranziție justă care să țină cont de dimensiunea de gen? 

Conform Indexului European pentru Egalitate de Gen din 2023, România se situează pe ultimul loc în Europa la egalitate de gen. Problemele structurale cu care se confruntă femeile din România se adâncesc odată cu criza climatică. Tranziția verde justă poate reprezenta o oportunitate pentru România de a efectua reforme și schimbări care să vizeze componenta de gen și componenta socială. 

Investițiile în domeniile care afectează femeile, precum transportul public sustenabil și sigur, organizarea infrastructurii pentru colectarea selectivă a deșeurilor, sărăcia energetică, crearea de noi locuri de muncă decente în economia verde, construirea de creșe, grădinițe, școli, spitale, creșterea accesului la sănătate, educație și servicii sociale sunt toate direcții importante pe care statul român trebuie să le valorifice. 

ONG-urile de mediu din România, alături de ONG-uri din sfera drepturilor femeilor, aduc dimensiunea de gen și dimensiunea socială în discuțiile despre tranziția justă și în implementarea în România a Mecanismului pentru o Tranziție Justă – o inițiativă de sprijinire a regiunilor mono-industriale ce sunt impactate în mod disproporționat de tranziția la o economie verde și o oportunitate uriașă pentru o schimbare de paradigmă înspre o societate cu adevărat sustenabilă. 

Includerea acestei perspective este cu atât mai importantă cu cât la nivelul celor șase județe beneficiare ale alocării europene în valoare de 2,5 miliarde euro (Dolj, Gorj, Hunedoara, Galați, Mureș, Prahova), participarea femeilor pe piața muncii este în medie cu 10 puncte procentuale mai mică decât a bărbaților, situându-se la aprox. 52%. Comparativ, participarea femeilor din regiunea București-Ilfov pe piața muncii este de peste 86%.  

Odată cu lansarea în dezbatere publică în 2022-2023 a primelor Ghiduri de finanțare din cadrul Programului de Tranziție Justă, am transmis Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene o serie de observații și recomandări în sensul respectării principiilor europene de includere a dimensiunii de gen și a dimensiunii sociale în finanțarea acordată mediului privat. 

Observațiile s-au concentrat pe următoarele direcții privind componenta de gen și cea socială: 

1. Crearea de noi locuri de muncă și antreprenoriat feminin 

Am recomandat Ministerului să încurajeze antreprenoriatul feminin care a fost identificat drept o modalitate de a reduce inegalitățile de gen și să acorde punctaj sporit solicitanților de fonduri europene care au o femeie drept administrator sau asociat majoritar al întreprinderii. De asemenea, trebuie să fie o prioritate pentru Minister ca mediul privat să fie încurajat să creeze noi locuri de muncă pentru femei, pentru tineri cu vârsta de până la 29 de ani, persoane cu vârsta de peste 55 de ani, persoane cu handicap, persoane de etnie romă. 

Această specificitate este necesară pentru a respecta principiile europene ale Programului de Tranziție Justă: persoanele vizate de investiții sunt cele direct afectate de procesul de tranziție prin pierderea locului de muncă sau cele indirect afectate de tranziție din cauza competențelor neadecvate sau insuficient adecvate cererii, inclusiv cele care au ocupat un loc de muncă cu un nivel de pregătire de bază sau mediu, tinerii cu vârsta de până la 29 de ani, persoanele cu vârsta de peste 55 de ani, femeile, membrii familiei monoparentale, membrii minorităților etnice și persoanele care se încadrează în categoria lucrătorilor defavorizați, a celor extrem de defavorizați și a lucrătorilor cu handicap. 

           2. Investiții în infrastructura de sănătate și asistență socială 

Politicile europene pun accent pe implicarea mediului privat în gestionarea efectelor schimbărilor climatice. Entitățile private, mai ales IMM-urile pot contribui la dezvoltarea economică și tranziția justă prin dezvoltarea serviciilor medicale și sociale, iar Ghidurile lansate de Minister ar trebui să prioritizeze aceste domenii prin prisma nevoilor de egalitate de șanse și de gen. În zonele puternic industrializate și foste miniere pe care Programul de Tranziție Justă le vizează există o nevoie clară de investiții în sănătatea și bunăstarea populației. Este nevoie de sprijinire a comunităților rurale fără acces sau cu acces redus la servicii sociale, de ocupare și de sănătate, combaterea abandonului școlar, incluziune socială.  

Vom continua să monitorizăm implementarea Programului de Tranziție Justă în România și vom atrage atenția asupra integrării dimensiunii de gen și dimensiunii sociale astfel încât dezvoltarea să fie cu adevărat durabilă și să includă toate categoriile sociale.  

_______________________________________________________________________ 

Articol realizat de Carmen Radu în cadrul proiectului implementat de Bankwatch Romania în colaborare cu Asociația Front/Feminism-Romania