Tranziția energetică a României – a fi sau a nu fi

Confruntându-se cu numeroase provocări economice și de mediu, industria energetică a României are nevoie de un plan de acțiune coerent, durabil și stabil, care să prioritizeze transparența în luarea deciziilor și consultarea tuturor persoanelor implicate. Pentru identificarea măsurilor necesare, Bankwatch România a organizat pe 17 octombrie un atelier de lucru intitulat „Oportunități pentru tranziția la energie curată în România”

Un pas înainte, doi pași înapoi

Pachetul Energie Curată pentru toți Europenii, prezentat de Comisia Europeană la sfârșitul anului 2016, ne-a adus un pas mai aprope spre un cadru legislativ care să sprijine și să faciliteze tranziția către energie curată.

Una dintre măsurile introduse este obligația statelor membre de a elabora un plan național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice prin intermediul căruia se vor stabili obiective și strategii clare pentru perioada 2020-2030. Prima versiune a acestui plan ar trebui publicată și trimisă Comisiei Europene până la sfârșitul anului.

Având în vedere contextul politic volatil la nivel național, lansarea în septembrie a Strategiei Energetice Naționale 2018-2030 ar fi trebuit să aducă mai multă siguranță în ceea ce privește viitorul energetic al României. În schimb, strategia a demonstrat că autoritățile au aceeași viziune învechită și aversiune față de inovațiile din domeniu.

România sub analiză

Pentru promovarea unei mai bune înțelegeri a modului în care aspectele politice și economice influențează agenda de mediu din România, E3G, un think-thank independent având ca scop accelerarea tranziției globale la o economie cu emisii scăzute de carbon, a prezentat contextul în care se află România din punct de vedere politico-economic.

România se confruntă cu fenomene meteorologice extreme care au cauzat deja daune în valoare de peste USD 6 miliarde. În fața riscurilor climatice semnificative, măsurile actuale de adaptare sunt insuficiente și superficiale în combaterea efectelor schimbărilor climatice.

Mai mult, deși contribuie semnificativ la aceste riscuri, industria bazată pe combustibili fosili beneficiază de un sprijin politic puternic, iar Strategia Energetică le arogă un rol important și pe viitor. În ciuda declinului sectorului cărbunelui se află în declin, niciun plan de eliminare treptată a acestuia din mixul energetic al României nu a fost formulat până acum.

Conform analizei, politica energetică a României se concentrează pe o percepție învechită asupra securității aprovizionării cu energie, acțiunile climatice de la nivel național fiind motivate doar de fondurile europene și de obiectivele stabilite la nivel european.

Energia regenerabilă dezavantajată

România și-a îndeplinit deja obiectivele 2020 privind energia produsă din surse regenerabile, în principal datorită extinderii majore a capacității de producție, facilitată de Schema de Certificate Verzi care s-a încheiat în 2016. Acum, unii dezvoltatori de proiecte iau în considerare mutarea investițiilor în alte țări sau închiderea acestora.

Reprezentanții producătorilor de energie regenerabilă au menționat că schimbările legislative frecvente au dus la insolvența sau chiar falimentul a mai mult de o treime din producători, iar acum rata de recuperare a investițiilor depășește 30 de ani.

Clima în prim plan

Provocările climatice apar rareori pe agenda publică din România. Nu există educație ecologică de bază, iar media nu tratează cu interes aceste subiecte. Astfel, problemele de mediu primesc doar o atenție moderată, principalele preocupări fiind furnizarea de energie și prețurile aferente.

În acest context, România trebuie să intensifice transferul de cunoștințe. Acest lucru poate fi realizat prin crearea unei platforme care să îmbine strategiile de diminuare a impactului asupra mediului al modelului energetic actual și comunicarea beneficiilor tranziției energetice.

Într-un moment în care inovarea și sustenabilitatea se numără printre elementele cheie ale tranziției în domeniul energiei, transparența și consultarea eficientă a tuturor factorilor de decizie ar trebui să primeze. Nici o strategie bine concepută nu poate fi elaborată fără a lua în considerare viziunea tuturor celor implicați în acest proces, așa cum nici obiectivele climatice ambițioase și tranziția justă a comunităților afectate de eliminarea combustibililor fosili nu pot fi realizate altfel.